Curtea de Apel București va decide miercuri, 8 octombrie, dacă admite contestația la executare depusă de Sorin Oprescu, fostul primar al Capitalei, condamnat definitiv în 2022 la 10 ani și 8 luni de închisoare. Oprescu invocă modificări legislative și decizii ale Curții Constituționale apărute după pronunțarea sentinței, susținând că acestea ar trebui să ducă la anularea parțială a pedepsei.
Prin avocatul său, Sorin Oprescu susține că infracțiunea de abuz în serviciu, pentru care a fost condamnat, a fost redefinită prin modificările aduse Codului penal în 2023, odată cu intrarea în vigoare a Legii 200. Aceasta a pus în acord legislația cu Decizia CCR 405/2016, care stabilește că abuzul în serviciu poate fi reținut doar dacă este încălcată o lege sau ordonanță, nu și un act administrativ secundar, precum un regulament intern, potrivit G4Media.
Avocatul a arătat că fostul primar a fost condamnat tocmai pentru încălcarea unui regulament intern al Primăriei Capitalei, ceea ce, potrivit noii jurisprudențe a CCR și Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu mai poate constitui infracțiune.
„Suntem în fața unei contestații la executare care se poate admite atunci când intervine o interpretare a legii printr-o decizie a Curții Constituționale apărută ulterior rămânerii definitive a hotărârii. În cazul de față, este vorba despre Decizia 405/2016”, a explicat avocatul lui Sorin Oprescu.
Acesta a subliniat că elementul material al infracțiunii trebuie raportat la o normă clară și previzibilă cu putere de lege, nu la un regulament intern.
„Există toate premisele pentru admiterea contestației cel puțin în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu. Chiar dacă ar fi vorba doar de reducerea pedepsei cu un an, impactul juridic ar fi semnificativ”, se arată în motivarea Tribunalului București, care respinsese anterior cererea.
Invocă și decizia CCR privind spălarea banilor
Fostul edil mai invocă și Decizia CCR 418/2018, care clarifică limitele aplicării infracțiunii de spălare de bani. Oprescu susține că bunurile și sumele de bani pentru care a fost condamnat nu pot fi considerate ca provenind din spălare de bani, ci doar folosite în scop personal – fapt care, conform jurisprudenței Înaltei Curți, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.
„Este evident că acele bunuri sau bani au fost doar folosiți, ceea ce, conform jurisprudenței Înaltei Curți, nu echivalează cu spălarea banilor”, a argumentat apărătorul.
Curtea de Apel urmează să decidă dacă aceste argumente sunt suficiente pentru admiterea contestației la executare și reanalizarea pedepsei aplicate.
Între timp, fostul primar urmează să fie audiat luni, 6 octombrie, de un procuror din Grecia, după ce a fost reținut sâmbătă, 4 octombrie, într-o parcare din apropierea aeroportului din Salonic.
Comentează