Sorin Oprescu revine la Spitalul Universitar, după ce a fost dat afară: 'Demiterea a fost făcută într-o criză de răzbunare şi a fost bazată pe delaţiune'

Sorin Oprescu, medic şi fost primar al Capitalei, a anunţat, miercuri, la la România TV, în emisiunea lui Victor Ciutacu, că revine la Spitalul Universitar pe postul şef al Secţiei de Chirurgie Generală IV, după ce a câştigat procesul intentat conducerii unităţii medicale. Fostul edil a explicat că instanţa i-a dat câştig de cauză pe motiv că demiterea sa a fost făcută într-o "criză de răzbunare".

Sorin Oprescu i-a spus lui Victor Ciutacu faptul că a câştigat procesul intentat conducerii Spitalului Universitar şi se va întoarce pe funcţia pe care a deţinut-o înainte de a fi demis.

"Demiterea a fost făcută într-o criză de răzbunare şi a fost bazată pe delaţiune şi ipocrizie maximă. Hotărârea judecătorească este executorie. Se intră în legalitate", a declarat dr. Sorin Oprescu.

Citește și: Gabriela Firea reacționează după declarațiile lui Tătaru și Arafat: Nu am auzit nici măcar o măsură care să vină din partea Guvernului şi care să ne garanteze limitarea răspândirii coronavirului

La jumătatea lunii iunie, cinci şefi de secţii din cadrul Spitalului Universitar Bucureşti au fost demişi pe motiv că nu au respectat protocoalele pentru evitarea răspândirii noului coronavirus. Printre şefii de secţii demişi se numără Sorin Oprescu, medic şi fost primar al Capitalei, şi Adriana Nica, fost manager al spitalului şi iubita lui Sorin Oprescu.

Sorin Oprescu și ceilalţi patru şefi de secţii de la Spitalul Universitar au fost demiși după ce au fost filmați încălcând regulile de protecție în timpul unui raport de gardă, iar ministerul Sănătății a trimis Corpul de Control.

Șeful secției de Chirurgie generală IV, chiar fostul primar general acuzat de corupție Sorin Oprescu, a convocat o ședință pentru raportul de gardă cu toți membrii secției pe care o conduce. Protocolul Ministerului Sănătății și ordinul intern emis de managerul spitalului interzic aceste întâlniri și le cer medicilor ca astfel de discuții să se poarte doar online.

Întrebat cum poate trimite DSP o solicitare către toate spitalele din Bucureşti pentru a cere circuite pentru pacienţii infectaţi cu noul coronavirus, iar Ministerul Sănătăţii să anunţe că nu este de acord, Sorin Oprescu a explicat că acest lucru este posibil din cauza unei "bulibăşeli coordonate".

"Ăsta este reculul după 14 ani de disoluţie înceată, mai puţin înceată, a disoluţiei statului. Aici intră şi sistemul sanitar.De aia să aspectul de dulibăşeală coordonată", a spus fostul primar.

De asemenea, Sorin Oprescu a afirmat că aceste circuite existau încă din luna februarie în Spitalul Universitar, unitate medicală pe care a condus-o.

"În luna februarie, anticipând că vor veni momente grele, au început să le facă. Nu a trecut mai mult de o săptămână când au început să apară circuite şi prin delaţiune s-a schimbat conducerea pentru că sunt nişte măsuri aberante, iar astăzi aceleaşi măsuri se pun în practică.

Fosta conducere a fost demisă pentru că a îndrăznit să gândească înainte şi prin delaţiunile făcute, astăzi a fost schimbată. Astăzi se aplică exact aceleaşi măsuri care începuseră să fie construite", a menţionat Oprescu.

Fostul manager al Spitalului Universitar susţine că demiterile au fost făcute pe criterii politice.

"Totul a început cu cuvântul demiteri. Unele poate că existau motive, dar cele mai multe nu era niciun motiv. Se introdusese nenorocitul de factor politic. Au fost trei luni de zile de pauză, adică ne aflam între cocoaşele ministrului.

Aici trebuia sprijinit să creeze pentru viitorul apropiat. Se aşteptau specialiştii şi au spus că o să vină valul 2, valul 3. Dar în lunile ăstea ei se putea restructura atât cât se poate şi să facă un sistem medical de criză. (...) Dumnevoastră m-aţi întrebat cum se poate? Nu se poate. E lipsă de responsabiltiate", a afirmat Sorin Oprescu.

Dr. Oprescu a mai precizat că "toţi doctorii sunt conştienţi de ce înseamnă nenorocirea asta peste noi".

"Circuitele sunt făcute în clinica pe care am condus-o. Unul dintre corpurile de clădire a fost pregătit. Au fost folosite. La fel s-a întâmplat în tot spitalul. Aceste circuite au primit aviz temporar.

Am stat ca toţii în aşteptare. Am aşteptat ca nişte fraieri cu pedale şi am aşteptat că nu aveam voie să operăm nici oamenii care veneau de afară. După aceea, în sfârşit a venit ideea să le facem teste, a menţionat Oprescu, la România TV.

Citește și: Ludovic Orban reacționează după recordul COVID-19: ‘Suntem într-un moment de cumpănă. Putem opri creșterea numărului de cazuri’

Documentul anonimizat al instanței are aproape 100 de pagini, anunţă G4media.ro. Una dintre probele care au dus la condamnarea lui Sorin Oprescu a fost discuția înregistrată pe holul Direcției Naționale Anticorupție, imediat după ce a fost săltat de mascați, când ar fi încercat influențarea anchetei. Explicațiile fostului edil nu au învins-o pe judecătoarea Iosefina Pârvu, care a precizat că întrebarea lui Oprescu avea categoric semnificația mitei.

În mai 2019, preşedintele Tribunalului Bucureşti a anunţat că instanţa a îndreptat eroarea materială de la sentinţa din dosarul lui Sorin Oprescu, iar în locul condamnării de 4 ani şi 4 luni de închisoare cu executare judecătorii au pronunţat marţi sentinţa corectă de 5 ani şi 4 luni de închisoare, conform Mediafax.

Judecătoarea Iosefina Pârvu de la Tribunalul Bucureşti a făcut o eroare materială în decizia de condamnare a fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu.

Sorin Oprescu a fost condamnat luni pentru mai multe infracţiuni: 4 ani pentru luare de mită, 1 an pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi 3 ani pentru abuz în serviciu, el fiind achitat pentru spălare de bani.

În 20 noiembrie 2015, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Sorin Oprescu pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat. În aceeaşi cauză sunt judecaţi Bogdan Popa, fost şef al Administraţiei Cimitirelor, Cristian Stanca, fostul şofer al lui Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, fost şef al Direcţiei Economice din Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae, fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti, Florin Şupeală, fost director adjunct al Centrului, Claudiu Bengalici, administrator al unei societăţi comericale, Ion Niţă şi Romeo Albu.

Procurorii susțin că, în perioada 2013-2015, un grup organizat la care ar fi aderat şi Oprescu ar fi înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti un sistem prin care firmele care doreau să primească contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebui să dea o parte din profit mită unor factori de decizie din cadrul aparatului primarului.

Citește și: Victor Ponta trage semnalul de alarmă: Dacă nu o facem acum – până în 2024 va mai exista România?

Astfel, firma executantă păstra pentru sine între 30 şi 33% din profitul brut, iar diferenţa era remisă funcţionarilor din cadrul aparatului primarului municipiului Bucureşti, cu titlul de mită. O parte de 10 la sută din valoarea contractului era cerută pentru Sorin Oprescu, potrivit DNA.