Premium
Nu doar Croaţia, ci şi Bulgaria şi România voiau să adere la spaţiul Schengen. Însă au fost respinse. Motivul: astfel ar exista posibilitatea de creştere a crimei organizate şi a imigrării ilegale. De fapt, problema se află în cu totul altă parte: în ţări care fac parte de multă vreme din spaţiul Schengen.
A sosit timpul să se deschidă o sticlă de Riesling de Schengen. Deja 26 de naţiuni fac parte din spaţiul fără vamă şi fără controlul paşapoartelor, iar în curând li se adaugă şi Croaţia. În schimb, Bulgaria şi România mai trebuie să rămână deocamdată pe dinafară. În vremuri în care migrația la granițele insuficient controlate ajunge la cifre record şi mulţi oameni se tem de importul de droguri practicat de crima organizată, este posibil ca unii să considere această situaţie drept liniştitoare, relatează Die Welt preluat de Rador.
Însă nu trebuie să se treacă cu vederea cel fel de model de succes este ideea unui spaţiu economic şi turistic deschis, conceput în 1985 în mica localitate de pe râul Moselle din Luxemburg. Putem întreba milioane de persoane care trăiesc, lucrează, consumă în zonele de lângă frontieră. Dacă nu ar fi existat avantajele privind comerţul, circulaţia persoanelor şi ocupaţiile, nişte ţări precaute din afara UE, cum ar fi Norvegia, Islanda sau Elveţia niciodată nu ar fi intrat în spaţiul Schengen.
În cazul unor naţiuni ca Bulgaria sau România, mulţi europeni se gândesc imediat la criminalitate şi corupţie, ceea ce nu ar fi în totalitate chiar o greşeală.
Însă acest aspect ţine mai degrabă de aparatul de justiţie din ţara respectivă, respectiv de partidele de acolo adesea corupte.
Dacă la negocierile de acum de la Bruxelles se vor exclude din nou bulgarii şi românii, lăsându-i doar pe croaţi să adere, este vorba aici clar de o pură politică simbolică. Şi, fireşte, este în detrimentul unor ţări care profită de pe urma UE și care, pe de altă parte, din cauza şomajului şi emigrării în vestul mai bogat plătesc un preţ deloc neglijabil pentru apartenenţa lor de Europa.
Cine învinuieşte orbeşte România şi Bulgaria, așa cum face Austria, pentru avalanşa de migranţi de pe ruta Balcanică, trece cu vederea în mod răuvoitor că cea mai importantă poartă de acces, Grecia, aparţine de multă vreme spaţiului Schengen.
În privinţa mafiei, trebuie să ne gândim mai degrabă la Neapole şi Palermo (care aparţin de Schengen) decât la Bucureşti sau Sofia. Iar profiturile de pe urma contrabandei comise de cartelurile de droguri în porturile din Rotterdam sau Antwerpen ar transforma cu uşurinţă întrega zonă balcanică într-o Elveţie înfloritoare. Ar fi cazul să fie dată uitării definitiv vremea de a arăta cu degetul la rudele sărace din Est şi a acoperi astfel în Occident criza statului de drept din UE.
