Începând cu luna iunie a acestui an, 11 dintre cele 29 de țări din Spațiul Schengen - inclusiv Austria, Franța, Germania, Italia și Țările de Jos - au notificat Comisiei Europene planurile de reintroducere a controalelor la frontiere. Zece dintre acestea au anunțat controale pe o perioadă de șase luni, în timp ce controalele din mai multe țări au fost doar cea mai recentă prelungire a unei lungi perioade de controale succesive, informează Politico.
Schengen „se topește sub ochii noștri”, a declarat deputatul spaniol în Parlamentul European Juan Fernando López Aguilar.
Atunci când țările UE și-au închis granițele, una câte una, în timpul crizei coronavirusului, într-o încercare în cele din urmă încununată de succes de a împiedica Covid să se răspândească pe continent, López Aguilar a condus o campanie de relansare a zonei de liberă circulație a UE.
Dar „lucrurile s-au deteriorat grav de la pandemie încoace”, potrivit spaniolului. În planurile lor de a aborda problemele legate de migrație, țările au început să recurgă la controale interne „mult prea des”, a spus el.
Germania, de asemenea, a invocat „amenințările grave la adresa securității publice” cauzate de migrația ilegală atunci când a impus controale la toate frontierele sale anul trecut. Când Friedrich Merz a devenit cancelar, Germania a dublat aceste controale.
Premierul polonez Donald Tusk a calificat controalele drept inacceptabile, în timp ce ministrul ceh de interne Vít Rakušan a cerut Germaniei să limiteze impactul acestora asupra călătoriilor transfrontaliere.
Pentru Luxemburg, însă, este o problemă personală
Pe fondul temerilor legate de impactul controalelor germane asupra regiunii sale de frontieră și a miilor de navetiști care intră și ies zilnic din țară, guvernul a depus o plângere la Comisia Europeană.
Zona de liberă circulație a UE „este un proiect viu care depinde de vigilența, colaborarea și credința noastră fermă într-o Europă fără bariere”, a declarat ministrul luxemburghez al afacerilor interne, Léon Gloden.
Într-o declarație scrisă, comisarul pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a afirmat că forța Schengen este strâns legată de protecția frontierelor externe ale UE.
„Menținerea și dezvoltarea Schengen este posibilă numai prin construirea unui sistem de sprijin bine pus la punct, cu o cooperare polițienească puternică și o protecție eficientă a frontierelor”, a declarat Brunner.
Comisia este „hotărâtă să consolideze protecția frontierelor noastre externe, să rezolve problemele noastre de gestionare a migrației și să se asigure că forțele de aplicare a legii dispun de instrumentele necesare pentru a contracara amenințările”, a spus el.
„În calitate de persoană care a crescut la o frontieră externă Schengen, am experimentat personal libertatea pe care o oferă Spațiul Schengen”, a adăugat Brunner, care provine din Austria.
Controalele menite să limiteze migrația pot conta pe simpatie în capitalele UE.
Și Belgia ar trebui să „restabilească o formă de control la frontierele noastre interne” pentru a pune în aplicare planurile „puternice” ale guvernului privind migrația, a declarat luna trecută pentru POLITICO Bernard Quintin, ministrul afacerilor interne al Belgiei.
„Dar acest lucru nu ar trebui să îngreuneze viața oamenilor care doresc să traverseze ceea ce au devenit de mult timp frontiere virtuale”, a adăugat el.
El a insistat că astfel de controale nu aduc atingere principiilor Schengen, deoarece „situația din Europa și din restul lumii s-a schimbat ... mult între 1985 și 2025”, iar cadrele juridice „evoluează”.
Comentează