Leul ar putea continua să se deprecieze uşor faţă de euro în perioada următoare, pe fondul diferenţialului ridicat de inflaţie dintre România şi zona euro, însă are şanse mai mari să îşi menţină ratingul de ţară la categoria "investment grade" decât să fie retrogradată de agenţia S&P, a declarat preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu, informează Agerpres.
Codirlașu: trebuie să ne aşteptăm la o uşoară depreciere a leului în următoarea perioadă
"Cursul s-a depreciat cu 1,27%. Pe o piaţă internaţională, deprecierea într-o zi a unei monede cu 1% este ceva normal. Noi am fost învăţaţi cu o volatilitate redusă. La CFA România spunem că diferenţialul de inflaţie este mare între România şi Zona Euro. Automat lucrul acesta duce, pe termen mediu şi lung, la o anumită depreciere a leului faţă de euro pe care am văzut-o până la începutul războiului din Ucraina şi după aceea am văzut-o reluată de anul trecut. Deci trebuie să ne aşteptăm la o uşoară depreciere a leului în următoarea perioadă", a explicat Adrian Codirlaşu.
Leul s-a depreciat semnificativ vineri, în raport cu euro, moneda europeană fiind calculată de Banca Naţională a României (BNR) la 5,3447 lei, în creştere cu 6,7 bani (+1,27%) faţă de cotaţia precedentă, de 5,2777 lei. Euro a atins astfel un nou maxim istoric în raport cu moneda naţională.
România așteaptă decizia S&P Ratings
În ceea ce priveşte decizia agenţiei de rating S&P, Codirlaşu a afirmat că sunt şanse mai mari ca România să îşi păstreze calificativul de economie recomandată investiţiilor.
"Cred că avem mai multe şanse să menţinem rating-ul decât să fim downgradaţi. Există totuşi şi un risc de downgrade. Riscul e mare şi s-ar putea raportul S&P să fie mai negativ decât a fost cel de anul trecut, dar cu toate astea există posibilitatea să ne menţină în rating investment grade. Ceea ce ne ţine, dacă ne va ţine în investment grade, va fi performanţa guvernului actual în a reduce deficitul bugetar. Practic guvernul a livrat în această direcţie mai mult decât a promis. Făcând o reducere a deficitului bugetar, e destul de greu de justificat reducerea ratingului. Pe de altă parte, ratingul se referă pentru viitor, pentru următoarele 12 luni. Principala incertitudine este cu privire la reversibilitatea acestor măsuri de ţinere sub control a deficitului bugetar. Dacă iarăşi venim la o politică fiscală de creşterea cheltuielilor şi a deficitului şi a datoriei, atunci, din păcate, ne vor retrograda. Deci, practic, aici se discută performanţa actuală versus incertitudinile viitoare", a mai spus Adrian Codirlaşu.
Agenţia internaţională de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P) publică vineri raportul privind ratingul suveran al României, într-un context marcat de incertitudine politică şi de eforturile de consolidare fiscală, raportul urmând să ofere o nouă perspectivă asupra situaţiei finanţelor publice şi a capacităţii ţării de a-şi menţine ratingul în categoria recomandată investiţiilor.
România are în prezent calificativul "BBB-" din partea S&P Ratings, ultima treaptă din categoria recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă.
Comentează