Premium
Anul 2019 "este jucat" în materie de colectare la buget, iar anul 2020 va fi unul dificil din punct de vedere politic pentru reforme, consideră analiștii chestionați de către MEDIAFAX după ce ministrul Finanțelor a precizat marți că gaura la buget după 9 luni este de aproximativ 21 miliarde de lei.
Analiștii precizează că o eventuală procedură de infringement pentru depășirea țintei de deficit de 3% din PIB de către România ar fi una îndelungată și că este puțin probabil să se întâmple ceva dramatic pe termen scurt în acest sens, în condițiile în care există o dispută la nivel european privind limita de 3%, iar în trecut și alte țări au depășit acest prag.
"Guvernul PSD a “estimat” venituri (bugetare) totale (de) 249 miliarde lei în primele 9 luni din 2019. Execuția arată 228 miliarde lei!!! Gaura după 9 luni, (pe) date deja publicate, aproximativ 21 miliarde lei", a scris Florin Cîțu pe Facebook, anunțând totodată că va oferi mai multe detalii joi la o conferință de presă. Cîțu a reclamat pe tot parcursul anului 2019 faptul că veniturile cuprinse în buget sunt supraestimate.
Profesorul Mircea Coșea a precizat pentru MEDIAFAX că slaba colectare nu este o problemă nouă și că rezolvarea ei nu se face de pe o zi pe alta și de la un ministru la altul. El a făcut referire și la declarațiile premierului Orban care a precizat la investire că trebuie atacată frontal evaziunea fiscală.
"Trebuie o nouă concepție în modul în care acționează ANAF-ul și o foarte bună educație a cetățeanului în legătură cu modul în care se plătesc impozitele, pe de o parte. Pe de altă parte, trebuie să se extindă cercetarea și activitatea ANAF-ului și la marile firme, la companii multinaționale și altele care sunt uitate din activitatea ANAF. Să nu ne așteptăm la o creștere importantă a colectărilor, este o chestiune care ține de reformarea ANAF-ului și asta cere tijmp. Dacă se va face foarte bine, dar dorința de a colecta mai mult fără a face nimic este contraproductivă", a precizat Coșea, care a adăugat că majorarea colectării va depinde pe viitor într-o bună măsură și de informatizarea ANAF, care a pierdut o sumă importantă de bani de la Banca Mondială în acest sens.
În legătură cu ținta de deficit, Mircea Coșea a precizat: "Deficitul pe care-l avem aparține unei decizii complet greșite luate de fostul președinte Traian Băsescu în 2012, atunci când a semnat fără să aibă o analiză foarte serioasă tratatul de guvernare fiscală impus de Germania, care ne situează la un nivel de deficit pe care noi nu-l putem suporta. 3% este un deficit suportabil de o economie care are toate raporturile macroeconomice echilibrate. România are nevoie de un deficit mai maleabil, dar noi ne ambiționăm să-l ținem așa. Alte țări importante din Europa au depășit deficitul de 3%".
Economistul s-a arătat bucurat însă de o declarație a premierului care a afirmat săptămâna trecută că are de gând să negocieze la Bruxelles ținta de deficit și să spună că România are nevoie de o altă politică bugetară.
"În condițiile actuale noi nu ne putem compara cu țările dezvoltate din Occidentul Europei iar un deficit structural de 3% nu ne dă posibilitatea de a investi. 3% reprezintă doar posibilitatea plății serviciului datoriei externe", spune Mircea Coșea, adăugând: "Ce se va întâmpla în continuare dacă depășim sau nu ținta de 3% este o problemă care trebuie negociată cu Uniunea Europeană. Nu mă tem de un infringement pentru că și alte țări au trecut prin așa ceva (…) Un infringement nu ar însemna mare lucru, s-ar îngheța niște relații, ar începe să circule o serie de documente foarte critice și Guvernul va fi obligat să ia măsuri și să le comunice în sensul remedierii situației. Efectele a ceea ce se întâmplă acum în România le vom vedea în prețul banilor pe care îi împrumutăm".
El a mai precizat că anunțurile din ultima perioadă privind găurile bugetare trebuie urmate de precizări clare de la Ministerul Finanțelor privind situația reală pentru că altfel se creează panică în mediul de afaceri.
"Cineva trebuie să anunțe ce măsuri vor avea pe viitor", a spus Coșea, care a completat notând că viziunea PNL privind restructurarea sectorului bugetar va fi contracarată de realitatea electorală dificilă a anului 2020, când sunt programate loc alegeri locale și parlamentare.
"Vom asista deci doar la diferite cosmetizări pe ici pe colo" ale aparatului bugetar, a notat el.
La rândul său, analistul Aurelian Dochia a precizat pentru MEDIAFAX că încă de la jumătatea anului era destul de evident că deficitul nu va putea fi menținut în limita de 3%.
"Acum că ne apropiem de sfârșitul anului iar acest lucru nu mai poate fi ascuns. Ce se va întâmpla mai departe cu procedura de infringement nu este de interes imediat pentru că știm bine că ea însăși este îndelungată și primul lucru care este cerut este ca România să facă un plan pentru a reîncadra în ținta de 3%. Fără îndoială acest plan va fi făcut și prezentat Comisiei Europene", spune economistul.
Aurelian Dochia a notat că la momentul actual există o dispută la nivel european pe tema deficitului.
"Italia, care este una din marile economii ale Europei, are problemele astea de mai multă vreme și discută permanent cu Comisia Europeană, așa că e puțin probabil ca în cazul României să se întâmple ceva dramatic pe termen scurt. Avem un respiro chiar dacă ajungem probabil la sfârșitul anului la peste 3%. Nu este bine dar nu văd nicio dramă din chestia asta", a spus acesta.
Dochia a precizat că un deficit pentru dezvoltare, mai mare de 3%, și-l permit țările care au costuri de împrumut foarte mici și care sunt dornice să majoreze investițiile mai degrabă decât consumul curent și veniturile.
Referitor la majorarea colectării pe termen scurt analistul consideră că nu se pot lua măsuri cu impact până la finalul anului și că "anul 2019 este deja jucat".
"Dacă vorbim despre 2020 este un an care din punct de vedere politic pune multe probleme. Sunt alegeri locale, alegeri generale și nimeni nu se va apuca să facă în anul ăsta ceva revoluție în materie de fiscalitate și colectare. Cred că abia după alegerile din anul viitor, din finalul anului, se poate pune problema unor măsuri fiscal-bugetare (corective)", a conchis acesta.
Execuția bugetară la nouă luni a arătat un deficit bugetar de 2,62% din PIB în condițiile unor venituri de 228 miliarde de lei. Asta înseamnă că deficitul prevăzut pentru întreg anul 2019, de 2,55% din PIB, a fost depășit deja. Totodată, veniturile bugetare estimate în bugetul pentru 2019 la finalul anului se ridică la 341,4 miliarde de lei, respective 33,4% din PIB-ul prognozat să crească cu 5,5% la 1.022 de miliarde de lei, creștere care la rândul său s-ar putea dovedi supraestimată la finalul anului.
Spre deosebire de venituri, cheltuielile la finalul anului sunt estimate la 367,5 miliarde de lei. Tendința de creștere a cheltuielilor ar fi devenit atât de alarmantă în ultima perioadă, potrivit unei surse, că autoritățile ar fi încercat chiar să reducă atragerea de fonduri europene pentru că statul trebuie să vină cu o cotă parte din finanțarea proiectelor respective.
De asemenea, potrivit premierului Ludovic Orban, alte două "găuri" la buget au fost descoperite de guvernul PNL, respectiv rambursări de TVA întârziate de peste 5 miliarde de lei și lucrări prin PNDL (n.r. Programul naţional de dezvoltare locală) și situaţii de lucrări avizate spre decontare de peste 5 miliarde.
De menționat că o creștere a colectării la nivelul Bulgariei, care colectează circa 30% din PIB, ar duce deficitul la 0% și efectiv la echilibrarea bugetului. Colectarea din acest an se prognozează să fie cea mai slabă din ultimul deceniu.
