Șeful Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Dan Cîmpean, a comparat, joi, cu niște „ciuperci nucleare”, lupta nevăzută între specialiștii în războiul cibernetic din Ucraina, conform Agerpres.
„Avem un război hibrid la graniţă, care a schimbat fundamental şi foarte brutal tot ce înseamnă domeniul cibernetic. Nu ştiu cum se vede la dumneavoastră spaţiul cibernetic, dar de la mine din birou acesta apare ca nişte ciuperci nucleare. Deci, este un război total, ceva de genul 160 de grupări pro-Ucraina versus 60-70 pro-Rusia, care lansează orice în toate direcţiile.
S-au testat, s-au documentat, s-au pilotat noi tehnici de atac, noi instrumente de atac şi s-au şcolit oameni. Vă dau doar exemplu: în Ucraina, de la 70 de oameni specializaţi în cyber, înainte de război, la momentul acesta sunt 3.200, din ultimele cifre care le am, şi mai au în legătură undeva la vreo 3.000 de contractori verificaţi şi validaţi, care fac numai operaţiuni cibernetice. Poliţia cibernetică ucraineană a crescut de la 430 de oameni la 14.400, o creştere spectaculoasă", a explicat Cîmpean.
„La momentul actual, la nivelul României, probabil în jur de 80% dintre problemele pe care le detectăm sunt cele legate de criminalitatea cibernetică. Sunt grupări motivate fundamental de câştigul financiar, care vor să fure datele, să le cripteze, să ceară o răscumpărare, să facă tot soiul de şantaje, să obţină acces neautorizat, să-l vândă şi să monetizeze tipul acesta de acţiuni. Asta observăm în ultimii 3-4 ani, continuă ca trend şi, probabil, va rămâne şi în perioada imediat următoare ca problema principală cu care să ne confruntăm”, a mai spus acesta.
Cum se descurcă România?
Potrivit directorului DNSC, România nu a traversat o criză cibernetică şi "cred că nu vom avea una".
"Nu stăm foarte rău. Din punctul nostru de vedere, nu am avut până la acest moment, la nivel naţional, o criză cibernetică şi cred că nu vom avea una. Dacă va fi, va fi o criză în care elementul cibernetic va fi complementar unei alte categorii de criză. Am avut incidente semnificative la nivel naţional şi vă aduceţi aminte, chiar din ultimele luni, câteva. Exfiltrări de date din Camera Deputaţilor, 26 de spitale dintre care 11 de urgenţă, cu datele criptate, dar niciunul din aceste incidente nu a fost unul efectiv major, care să blocheze un sector întreg sau care să aibă un impact colateral într-unul din alte sectoare. Din punctul acesta de vedere, măcar istoria recentă din ultimele luni şi ani arată că stăm bine. Întrebarea este de ce stăm, totuşi, bine şi cât de mult să ne culcăm pe laurii victoriei profesionale? Viziunea mea şi a Directoratului e destul de simplă din acest punct de vedere: în primul rând, spun clar şi explicit că securitatea cibernetică are un preţ care nu este absolut deloc mic, dar este oricum mult, mult mai mic decât costul remedierii unui incident cibernetic care impactează o organizaţie sau alta", a spus specialistul.
Comentează