Premium
Unul dintre specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), Gabriel Lupu, semnalează că o specie invazivă din Delta Dunării, Amorpha fruticosa L., salcâmul pitic, este vândută ca plantă ornamentală şi cere interzicerea comercializării acesteia.
Specia este una dintre cele cinci care au fost studiate în ultimii ani în cadrul proiectului "Invasive Alien Species Observatory and Network Development for the Assessment of Climate Change Impacts in Black Sea Deltaic Protected Areas - IASON", a cărui conferinţă de final are loc joi şi vineri, la Tulcea.
"Rezultatele proiectului vor sta la baza unei legislaţii europene în domeniul protecţiei împotriva extinderii arealului speciilor invazive. Am luat în calcul numai cinci specii invazive, dar în Deltă sunt peste 100 de specii cu caracteristici invazive, dacă nu chiar invazive. Cele cinci specii, trei de plante, o specie de insectă şi una de peşte, prezintă cel mai bine fenomenul invazivităţii, toate cu efecte destul de evidente în Deltă, cu agresivitate în ce priveşte invazivitatea", a declarat pentru AGERPRES coordonatorul proiectului, Gabriel Lupu.
Salcâmul pitic elimină speciile de mal de pe teritoriul Rezervaţiei, astfel încât în momentul de faţă sunt zone în care bărcile nu mai pot acosta la mal, din cauza populaţiei acestei plante.
"Este o specie despre care am aflat că se vinde ca specie ornamentală. E o specie foarte agresiv invazivă şi ar trebui interzisă comercializarea, mai ales că a scăpat de sub control. În Delta Dunării, metodele de combatere a acestei specii sunt aproape ineficiente", a menţionat cercetătorul Gabriel Lupu.
El a mai spus că există o legislaţie naţională şi europeană care reglementează activităţile legate de speciile invazive, însă acestea sunt greu de pus în aplicare.
"Spre exemplu, pentru o specie de peşte care este în masa apei, ce măsură de management se poate lua? Percotus gleni e o specie care atacă tot ce mişcă şi-i poate intra în gura, de la icre, alţi peşti, mormoloci. E o specie care produce pagube destul de mari, iar problema e că ameninţă alte specii, fiindcă le mănâncă alevinii. În fiecare an, i se extinde arealul de prezenţă", a afirmat coordonatorul proiectului IASON.
Proiectul IASON a început în luna iulie a anului 2020, s-a derulat în parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi cu institute de cercetare şi de învăţământ din Ucraina, Georgia, Grecia şi Turcia şi a avut un buget total de 987.700 de euro.
În cadrul proiectului, INCDDD a cumpărat o dronă performantă şi o staţie meteo pe care a amplasat-o la Enisala.
"E foarte important să avem mare grijă de speciile invazive. De cele mai multe ori, ele sunt scăpate în natură accidental. (...) Toate parcurile din Bucureşti sunt pline de papagali şi peruşi care trăiesc liber. Au început să formeze populaţii stabile. Trebuie să avem grijă, pentru că la un moment dat putem pierde controlul lor şi sunt puse în pericol speciile autohtone cu care suntem obişnuiţi, cu care mediul este în echilibru în momentul de faţă", a menţionat reprezentantul INCDDD.
În perioada 2006 - 2008, cercetătorii Silviu Covaliov şi Mihai Doroftei au identificat 181 de specii alohtone, cele mai multe dintre ele - 116 - fiind specii ierboase.
Salcâmul pitic este un arbust ornamental cu creştere rapidă şi flori parfumate, care a fost utilizat la sfârşitul anilor 1980 pentru stabilizarea malurilor râurilor interioare şi care s-a extins pe Dunăre şi în Deltă. Toate metodele de combatere a acestei plante s-au dovedit ineficiente, specia revenindu-şi inclusiv după incendiere.
Potrivit INCDDD, în unele zone, planta a fost smulsă din rădăcini, dar ele s-au prins din nou. Salcâmul pitic produce un număr extraordinar de mare de seminţe, care sunt bine protejate şi pe care nu le mănâncă nimeni. Pentru această specie nu există insecte dăunătoare.
Unul dintre specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), Gabriel Lupu, semnalează că o specie invazivă din Delta Dunării, Amorpha fruticosa L., salcâmul pitic, este vândută ca plantă ornamentală şi cere interzicerea comercializării acesteia.
Salcâmul pitic elimină speciile de mal de pe teritoriul Rezervaţiei, astfel încât în momentul de faţă sunt zone în care bărcile nu mai pot acosta la mal, din cauza populaţiei acestei plante.
"Este o specie despre care am aflat că se vinde ca specie ornamentală. E o specie foarte agresiv invazivă şi ar trebui interzisă comercializarea, mai ales că a scăpat de sub control. În Delta Dunării, metodele de combatere a acestei specii sunt aproape ineficiente", a menţionat cercetătorul Gabriel Lupu.
El a mai spus că există o legislaţie naţională şi europeană care reglementează activităţile legate de speciile invazive, însă acestea sunt greu de pus în aplicare.
"Spre exemplu, pentru o specie de peşte care este în masa apei, ce măsură de management se poate lua? Percotus gleni e o specie care atacă tot ce mişcă şi-i poate intra în gura, de la icre, alţi peşti, mormoloci. E o specie care produce pagube destul de mari, iar problema e că ameninţă alte specii, fiindcă le mănâncă alevinii. În fiecare an, i se extinde arealul de prezenţă", a afirmat coordonatorul proiectului IASON.
Proiectul IASON a început în luna iulie a anului 2020, s-a derulat în parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi cu institute de cercetare şi de învăţământ din Ucraina, Georgia, Grecia şi Turcia şi a avut un buget total de 987.700 de euro.
În cadrul proiectului, INCDDD a cumpărat o dronă performantă şi o staţie meteo pe care a amplasat-o la Enisala.
"E foarte important să avem mare grijă de speciile invazive. De cele mai multe ori, ele sunt scăpate în natură accidental. (...) Toate parcurile din Bucureşti sunt pline de papagali şi peruşi care trăiesc liber. Au început să formeze populaţii stabile. Trebuie să avem grijă, pentru că la un moment dat putem pierde controlul lor şi sunt puse în pericol speciile autohtone cu care suntem obişnuiţi, cu care mediul este în echilibru în momentul de faţă", a menţionat reprezentantul INCDDD.
În perioada 2006 - 2008, cercetătorii Silviu Covaliov şi Mihai Doroftei au identificat 181 de specii alohtone, cele mai multe dintre ele - 116 - fiind specii ierboase.
Salcâmul pitic este un arbust ornamental cu creştere rapidă şi flori parfumate, care a fost utilizat la sfârşitul anilor 1980 pentru stabilizarea malurilor râurilor interioare şi care s-a extins pe Dunăre şi în Deltă. Toate metodele de combatere a acestei plante s-au dovedit ineficiente, specia revenindu-şi inclusiv după incendiere.
Potrivit INCDDD, în unele zone, planta a fost smulsă din rădăcini, dar ele s-au prins din nou. Salcâmul pitic produce un număr extraordinar de mare de seminţe, care sunt bine protejate şi pe care nu le mănâncă nimeni. Pentru această specie nu există insecte dăunătoare.
