Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, angajați cu normă întreagă și cu venituri de cel mult 4.000 de lei net, ar putea beneficia de un ajutor lunar pentru plata chiriei, de până la 600 de lei în Cluj-Napoca și București, potrivit unui proiect de lege depus la Senat.
Inițiativa a fost anunțată de deputatul PNL Ovidiu Cîmpean. Sprijinul ar urma să fie acordat pentru o perioadă de maximum trei ani tinerilor care au un contract de închiriere înregistrat fiscal și nu dețin o locuință. Acesta ar urma să fie acordat tinerilor de 18–29 de ani, angajați cu normă întreagă, cu salarii de cel mult 4.000 de lei net, potrivit Mediafax.
Ce sume ar putea primi tinerii pentru plata chiriei
Ajutorul propus este de până la 500 de lei pe lună în alte opt municipii și de până la 400 de lei în restul localităților.
Reduceri de 50% la transportul public și la călătoriile cu trenul
Proiectul prevede și o reducere de 50% la abonamentele pentru transportul public local, metropolitan și integrat sau la abonamentele pentru naveta cu trenul, pentru tinerii care nu beneficiază deja de o facilitate similară.
Atât ajutorul pentru chirie, cât și reducerea la transport ar urma să fie finanțate de la bugetul de stat.
Potrivit deputatului PNL, proiectul a fost semnat și de parlamentarii Alin Stoica, Diana Stoica, Raluca Turcan și Éva-Andrea Csép.
Inițiativa legislativă este depusă la Senat.
Ce arată datele Eurostat despre evoluția veniturilor și prețurilor locuințelor
Deputatul PNL arată că, potrivit Eurostat, veniturile au crescut mai repede decât prețurile locuințelor în România între 2015 și 2025: „Este o veste bună, dar pentru mulți tineri din Cluj plata chiriei rămâne o grijă în fiecare lună”, adaugă Ovidiu Cîmpean.
Datele Eurostat prezentate luni arată că România a înregistrat cea mai mare scădere din Uniunea Europeană a raportului dintre prețurile locuințelor și venituri, de 42,8% în perioada 2015-2025. La nivelul UE, acest raport a crescut cu 6,8%, în timp ce în Portugalia s-a înregistrat cea mai mare creștere, de 60,8%.
Raportul compară evoluția prețurilor locuințelor cu cea a venitului pe cap de locuitor al gospodăriilor, în raport cu un an de referință. Acesta crește atunci când prețurile locuințelor cresc mai rapid decât veniturile, scade atunci când acestea cresc mai lent și rămâne neschimbat atunci când ambele evoluează în același ritm.
