Premium
Statele Unite au anunţat că trimit întăriri militare pentru a proteja câmpurile petroliere din estul Siriei, după ce s-au retras din zone de la frontiera cu Turcia, ceea ce a lăsat calea liberă operaţiunii militare a Ankarei împotriva forţelor kurde, obligate în prezent să-şi părăsească poziţiile pe care le deţineau de ani de zile, relatează AFP, potrivit news.ro.
”Statele Unite sunt hotărâte să-şi consolideze poziţiile, în cooperare cu partenerii noştri din FDS, prin întăriri militare”, a anunţat joi un oficial militar, fără să precizeze amploarea dispozitivului prevăzut.
În pofida retragerii americane din nordul Siriei, Forţele Democatice Siriene (FDS) - coaliţia kurdo-arabă pe care s-a sprijinit Washingtonul în lupta împotriva grupării Statul Islamic (SI) - cooperează în continuare cu Statele Unite în provincia Deir Ezzor (est), nu departe de frontiera irakiană, unde se află cele mai mari câmpuri petroliere din ţară.
Aprximativ 200 de militari americani sunt postaţi în această zonă.
”Obiectivul este împiedicarea acestor câmpuri să cadă pe mâna SI sau altor grupări destabilizatoare”, a adăugat oficialul, care a cerut protecţia anonimatului. ”Trebuie să interzicem SI această sursă de venit, pentru a preveni orice resurgenţă” a grupării jihadiste.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat miercuri că un ”număr mic de militari” americani rămân în Siria ”în zone în care se află petrol”. El a precizat că Mazloum Abdi, comandantul FDS, i-a mulţumit şi s-a arătat ”extrem de recunoscător”.
Citește și: Un mare scandal stă să BUBUIE în PNL: favorit de pe lista cu miniștri din cabinetul Orban, denunțat la DNA
PATRULE RUSE
Forţele kurde - ale căror visuri de autonomie au fost aneantizate - au părăsit poziţii pe care le deţineau de mult timp la frontiera turcă. Armata rusă continua, la rândul, său misiuni de patrulare, în virtutea unui acord ruo-turc încheiat marţi, care prevede retragerea kurdă şi un control comun asupra unei largi părţi a frontierei turco-siriene.
Active deja în oraşul Kobane, forţe ruse au fost văzute de un fotograf AFP părăsind Qamishli, la câteva sute de kilometri mai la est, în vederea începerii unor misiuni de patrulare în această zonă.
Potrivit Moscovei, o misiune de patrulare a Poliţiei Militare ruse a avut loc pe ”un nou itinerar” de peste 60 de kilometri.
Aliatul Moscovei, regimul lui Bashar al-Assad a desfăşurat trupe în zonă, în contextul în care acordul ruso-turc permite armatei siriene să reia un teritoriu în care se află puţuri de petrol şi zone agricole fertile.
O sângeroasă ofensivă lansată la 9 octombrie de Turcia în nordul ţării a împins forţele kurde departe de frontieră. Asaltul a fost întrerupt pentru a permite Unităţilor Protecţiei Poporului (YPG) să se retragă din poziţiile de la frontieră.
Acordul turco-rus a fost precedat de un acord între Ankara şi Washington care prevede retragerea YPG dintr-o zonă de 120 de kilometri lungime, respectat de kurzi. Forţele turce deţin de-acum controlul asupra acestei zone, însă doresc ca miliţia kurdă să plece dontr-o zonă cu o lungime de peste 440 de kilometri.
Erdogan a ameninţat să ia ”toate măsurile necesare”, în cazul în care acordul retragerii YPG nu este respectat.
El a îndemnat Statele Unite să-l predea pe Mazloum Abdi Turciei, pe care l-a catalogat drept ”terorist”.
”DISCUŢIE DURĂ”
La Bruxelles, o reuniune a miniştrilor Apărării din ţările membre NATO, din care Turcia face parte, a condus la o ”discuţie dură”, dar este exclus ca Alianţa Nord-Atlantică ”să piardă” un aliat strategic umilindu-l prin acuzaţii, potrivit unui diplomat.
Statele Unite sunt îngrijorate să vadă un ”aliat bun care se învârte mai degrabă pe orbita Rusiei decât pe orbita NATO”, a declarat şeful Pentagonului Marke Esper.
Ministrul german al Apărării şi-a apărat ideea de a se crea - sub egida ONU - o zonă de protecţie internaţională în nordul Siriei. Această iniţiativă, primită cu scepticism de către comunitatea internaţională, este susţinută de comandantul FDS.
Ofensiva Ankarei a deplasat 300.000 de civili kurzi, care au de-acum foarte puţine şanse să se poată întoarce acasă, potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (SOHR).
Kurzii, care au stabilit o autonomie în nordul şi nord-estul Siriei în timpul războiului, sunt îngrijoraţi de o deplasare forţată de populaţii, implicând întoarcerea unei părţi a celor 3,6 milioane de refugiaţi sirieni din Turcia.
”Obiectivul Turciei este să-i omoare şi vâneze pe kurzi şi să-i pună sub ocupaţie”, declara pentru AFP un conducător kurd.
