După uciderea unei femei de către un agent al ICE în Minneapolis, scriitorul canadian Stephen Marche consideră că Statele Unite au intrat într-un moment critic: violența începe să fie percepută ca un instrument legitim, iar premisele pentru desfășurarea unor alegeri libere se estompează rapid.
Imaginile de la Minneapolis, unde Renee Nicole Good a fost împușcată mortal în timpul unui control ICE, nu l-au luat prin surprindere pe Marche. În volumul său The Next Civil War: Dispatches from the American Future, el descrie tocmai această alunecare: o Americă în care instituțiile statului ajung să se confrunte între ele, iar violența scapă tot mai mult de sub controlul autorităților.
„Când creezi structuri armate fără o responsabilitate clară, violența devine inevitabilă”, afirmă scriitorul, comparând situația actuală cu cea a unor state aflate în pragul colapsului, mai scrie La Stampa.
Pentru Marche, incidentul nu reprezintă doar un caz izolat, ci semnul unei crize de autoritate. În momentul în care primarul din Minneapolis cere retragerea agenților ICE, iar guvernatorul evocă posibilitatea implicării Gărzii Naționale, apare întrebarea esențială: cine are, în realitate, puterea de decizie?
Autorul avertizează că Statele Unite se apropie de modelul unor țări unde instituțiile se erodează treptat. Astfel, violența devine o constantă. „America începe să semene mai mult cu un stat eșuat decât cu o democrație stabilă”, spune el.
Marche evită generalizările, dar susține că ICE capătă trăsăturile unei forțe paramilitare loiale unei singure tabere politice. Bugetele extinse și competențele tot mai largi indică, potrivit lui, o încercare de a introduce o nouă formă de putere în societatea americană. Aceasta pare că scapă controlului democratic tradițional.
Acuzațiile privind angajarea unor agenți fără verificări amănunțite și chiar cu antecedente penale par, în opinia sa, să confirme această direcție.
Pentru autor, asemenea evenimente nu sunt simple întâmplări, ci mesaje intenționate. „Scopul este ca populația să vadă violența și să se teamă”, afirmă Marche. Tot el compara acțiunile interne cu demonstrațiile de forță din politica externă, adesea lipsite de obiective clare sau de rezultate durabile.
În această logică, violența încetează să mai fie un mijloc și devine un scop în sine.
Marche avertizează că instaurarea unui climat al fricii face imposibilă organizarea unor alegeri cu adevărat libere. „Obiectivul este un stat în care legea dispare, iar singura regulă este forța. Într-un asemenea context, democrația nu poate supraviețui”. Se sugerează astfel că scrutinul din 2026 ar putea fi unul fără precedent în istoria recentă a SUA.
Scriitorul descrie cetățenii americani ca pe o populație blocată într-o relație toxică cu propriul stat. Practic, ea este nevoită să trăiască de pe o zi pe alta. În timp ce SUA se confruntă cu tensiuni interne, alte puteri mondiale înaintează rapid în domenii precum inteligența artificială sau mobilitatea electrică.
„Poate singurul punct asupra căruia americanii mai pot cădea de acord este că viitorul nu le mai aparține”, conchide Marche.
În interpretarea lui Stephen Marche, violența instituționalizată, confuzia privind autoritatea și degradarea regulilor democratice nu sunt deloc fenomene izolate. Ele sunt semnele unei transformări profunde. O Americă în care forța înlocuiește legea riscă să-și piardă nu doar stabilitatea internă, ci și rolul global pe care l-a avut timp de decenii.
Comentează