'Economia românească are nevoie, în continuare, de aducerea de forţă de muncă din ţări terţe non-UE, întrucât angajarea lucrătorilor străini susţine profitabilitatea afacerilor şi plata unor taxe la bugetul de stat. Totodată, sunt necesare reglementări pentru persoanele juridice care asigură importul de forţă de muncă, digitalizarea întregului proces, precum şi colaborarea între instituţiile responsabile, partenerii sociali, patronate, sindicate şi ONG-uri', a declarat preşedintele Consiliului Economic şi Social (CES), Sterică Fudulea.
Acesta a participat, marţi, la Palatul Victoria, la conferinţa prilejuită de lansarea studiului CES: "Migraţia cetăţenilor din ţări terţe în România: integrarea pe piaţa muncii şi riscurile exploatării prin muncă".
"Această angajare a lucrătorilor străini susţine profitabilitatea. Şi aici mă gândesc, din zona celor două componente, cea a mediului de afaceri, care, aşa cum ne-au comunicat deja, au avut creşteri ale profitabilităţii afacerilor, aducând această forţă de muncă, dar mă pun cumva şi în pielea Guvernului României, având în vedere că taxele şi impozitele plătite pentru aceşti muncitori, de către angajatori români, rămân în economia românească şi nu sunt puţine", a declarat preşedintele CES.
El a punctat că, potrivit studiului, fenomenul de migraţie este cauzat, în primul rând, de deficitul de forţă de muncă din România.
"Ştim foarte bine că avem o problemă reală, angajatorii care se confruntă cu această problemă, cu dificultăţi în ceea ce înseamnă identificarea de forţă de muncă. Altă problemă identificată a fost legată de procesul de aducere în ţară a forţei de muncă din ţări terţe, care este unul îngreunat", a declarat Sterică Fudulea.
El a explicat că migranţii au, pe de altă parte, dificultăţi în dovedirea pregătirii profesionale, competenţe şi cunoştinţe lingvistice reduse şi, în plus, există diferenţe culturale semnificative între ţara de origine şi cea de destinaţie.
De asemenea, acesta a menţionat "coordonarea instituţională fragmentată şi lipsa reglementării în ceea ce înseamnă agenţiile de plasare a forţei de muncă", ca fiind probleme identificate de studiul CES.
O altă vulnerabilitate a muncitorilor străini este lipsa de informare cu privire la drepturile şi obligaţiile lor, a adăugat Fudulea.
El a prezentat şi câteva din soluţiile propuse în baza studiului realizat la nivelul CES.
"Cooperarea interinstituţională este de prim interes (...), digitalizarea procesului de recrutare şi stabilirea unui mecanism care ar spori transparenţa şi ar limita rolul intermediarilor abuzivi. Digitalizarea întregului proces cred că este cea mai la îndemână soluţie şi cea mai dorită soluţie în ceea ce înseamnă procesul de aducere de forţă de muncă străină. Crearea de canale sigure şi confidenţiale de raportare, care să permită sesizarea abuzurilor fără teama de represalii. Am mai discutat la un moment dat de un concept care se cheamă 'one stop shop', cred că şi aici ar fi acelaşi mecanism care poate fi implementat. (...) Campanii multilingvistice de informare şi încheierea unor acorduri între România şi statele de provenienţă a muncitorilor", a declarat Fudulea.
Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a subliniat importanţa studiului din perspectiva creionării de politici publice viitoare, precizând că pentru anul viitor contingentul de lucrători străini ar urma să fie de 75.000 de persoane.
"Tema este extrem de actuală în România şi în Europa, pentru că migraţia a devenit o temă care inspiră frică în Europa şi de aici a fost folosită politic. Şi, din păcate, nu am discutat corect acest subiect în societate. Dacă mergem de la fenomenul migraţiei la integrarea pe piaţa muncii, ştim că avem un deficit de forţă de muncă în România, ştim că Guvernul României aprobă întotdeauna, la propunerea Ministerului Muncii, cu dezbatere în Consiliul Naţional Tripartit, un contingent. (...) Ceea ce a şi făcut şi anul acesta Guvernul României, am avut aceste discuţii, le continuăm pentru a aproba contingentul care, cred că va fi de 75.000 de lucrători, sau depinde ce vom hotărî împreună", a declarat Oprea.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a subliniat că studiul CES ajută la fundamentarea de politici publice, transpuse ulterior într-o legislaţie îmbunătăţită.
"În legătură cu migraţia forţei de muncă există un grup de lucru, care cred că şi-a terminat, în mare măsură treaba, coordonat de Cancelarie, coordonat consilierul de stat Vătăjelu, care a pus împreună Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională pentru ocuparea forţei de muncă, IGI, alte instituţii (...) şi parteneri sociali, pentru a clarifica o serie întreagă în care avem vid în legătură cu reglementările, vid care a permis să prolifereze entităţi care să desfăşoare activităţi susceptibile de a fi trafic de persoane. Pentru că da, avem un contingent de 100.000, ştiu că unii dintre dumneavoastră cer să continuăm cu cifra asta pentru anul viitor, poate chiar cu o cifră mai mare, un contingent mai mare, dar din acea sută de mii, niciodată, în ultimii ani, cel puţin, nu am avut 100.000 de lucrători care chiar au venit, au rămas şi au lucrat aici. Asta înseamnă că avem, ca stat, de reglementat mai mult, mai bine acest domeniu, avem de identificat şi de transpus în legislaţie garanţii pentru lucrători", a declarat Manole.
Totodată, el a menţionat că este nevoie de clarificări în zona agenţiilor care aduc lucrători străini în România.
"E nevoie de clarificări în legislaţie, pentru ca cei care plasează forţă de muncă în România şi aduc oameni la lucru aici - şi care sunt serioşi, oneşti, cinstiţi - să nu fie afectaţi de concurenţa neloială a unor aşa-zise agenţii", a spus ministrul.
De asemenea, acesta a menţionat şi rolul ITM în depistarea muncii la negru, precum şi finalizarea transpunerii în legislaţia naţională a legislaţia europeană privind "munca pe platforme".
Studiul privind migraţia forţei de muncă poate fi vizualizat pe site-ul Consiliului Economic şi Social (CES).
Comentează