Premium
Secțiile de votare s-au închis duminică, în turul doi al alegerilor prezidențiale din Brazilia, în care se înfruntă fostul lider de stânga Luiz Inacio Lula da Silva și actualul președinte de dreapta Jair Bolsonaro. După primul tur câștigat de Lula, actualul președinte în exercițiu a erodat ușor avansul contracandidatului său în ultimele sondaje de opinie.
După ce s-au deschis duminică dimineața devreme, secțiile de votare s-au închis la ora locală 17.00 (22.00 ora României), iar sistemul de vot electronic al țării va confirma rezultatele la aproximativ două ore după încheierea scrutinului.
După numărarea a peste 26% din voturi, Bolsonaro are 51,17% din voturi, iar Lula are 48,83%.
UPDATE 3: Lula a trecut în față, când numărătoarea a ajuns la 67% din voturi.
UPDATE 2: După numărarea a 50% din voturi, diferența dintre cei doi candidați este și mai mică - Bolsonaro are 50,30%, iar Lula 49,70%.
UPDATE 1: După numărarea a 35% din voturi, diferența dintre cei doi candidați se micșorează - Bolsonaro are 50,84%, iar Lula 49,16%.
Nici Lula și nici Bolsonaro nu au obținut peste 50% din voturi în primul tur de scrutin din 2 octombrie, ceea ce a forțat desfășurarea turului doi de scrutin de duminică.
Lula a terminat în frunte în competiția inițială, obținând peste 6 milioane de voturi și cu aproximativ 5 puncte procentuale mai mult decât Bolsonaro. Cu toate acestea, președintele a rămas în frunte în statele cruciale din sud-estul țării, precum São Paulo și Rio de Janeiro.
În Brazilia sunt peste 156 de milioane de persoane cu drept de vot la aceste alegeri, iar votul este obligatoriu în țară pentru toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 70 de ani. Candidații au votat mai devreme duminică, iar Lula a votat la o școală publică din zona metropolitană a orașului São Paulo.
Bolsonaro a votat în Rio de Janeiro duminică dimineața devreme. Purtând un tricou galben și verde, culorile steagului brazilian, Bolsonaro a declarat: "Cu voia lui Dumnezeu, vom fi victorioși mai târziu astăzi. Sau chiar mai bine, Brazilia va fi victorioasă", în timp ce vota la o secție de votare din cartierul Marechal Hermes din oraș.
Bolsonaro este așteptat să se deplaseze în capitala Brasilia, unde va urmări votul și numărarea rezultatelor de la reședința prezidențială oficială, Palatul Alvorada, se arată într-un comunicat al președinției transmis vineri.
Alegerile au loc în contextul unui climat politic tensionat și polarizat în Brazilia. Țara se confruntă în prezent cu o inflație ridicată, o creștere economică limitată și o sărăcie în creștere.
Un sondaj realizat sâmbătă de Datafolha a arătat că 52% dintre brazilieni ar vota pentru Lula, în timp ce 48% l-ar alege pe Bolsonaro.
Ambii candidați s-au folosit de aceste alegeri pentru a se ataca reciproc la fiecare pas, iar furia crescândă a umbrit sondajele, iar ciocnirile dintre susținătorii lor i-au făcut pe mulți alegători să se teamă de ceea ce va urma.
Alegătorii din Sao Paulo au declarat pentru CNN că sunt dornici să încheie acest sezon electoral cât mai curând posibil, astfel încât țara să poată merge mai departe.
Lula da Silva a fost președinte timp de două mandate, din 2003 până în 2006 și din 2007 până în 2011, perioadă în care a condus țara printr-un boom al materiilor prime care a ajutat la finanțarea unor programe uriașe de asistență socială și a scos milioane de oameni din sărăcie.
El a părăsit mandatul cu o rată de aprobare de 90% - un record pătat însă de cea mai mare anchetă de corupție din Brazilia, supranumită "Operațiunea Car Wash", care a dus la acuzații împotriva a sute de politicieni și oameni de afaceri de rang înalt din America Latină. El a fost condamnat pentru corupție și spălare de bani în 2017, dar o instanță i-a anulat condamnarea în martie 2021, deschizând calea pentru revenirea sa politică.
Bolsonaro a candidat la președinție în 2018 cu Partidul Liberal conservator, făcând campanie ca outsider politic și candidat anticorupție și câștigând porecla de "Trump de la tropice". O figură care divizează, Bolsonaro a devenit cunoscut pentru declarațiile sale bombastice și pentru agenda sa conservatoare, care este susținută de importanți lideri evanghelici din țară.
Însă sărăcia a crescut în timpul președinției sale, iar nivelul său de popularitate a fost afectat de modul în care a gestionat pandemia, pe care a catalogat-o drept "gripa mică", înainte ca virusul să ucidă peste 680.000 de persoane în țară.
