Dragoș Damian, directorul general al Terapia Cluj și director executiv al PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România), a publicat pe contributors.ro un editorial în care analizează starea economiei românești, lăudând modelul de industrializare promovat de președintele SUA, Donald Trump, și criticând declinul industriilor autohtone.
„Nici eu, precum mulți alții, nu gust multe lucruri la Donald Trump. Uite, de exemplu, sunt supărat pe POTUS că a retras o parte din trupele care apărau un popor pe care îl place foarte mult și pe care îl consideră minunat. Poate că sunt școală veche, din generația care a văzut prea multe filme cu Chuck Norris și Delta Force, dar aș prefera ca România să fie apărată de o mie de pușcași marini americani în loc de o mie de pușcași marini de altundeva”, scrie Damian.
În opinia sa, mesajul transmis de liderul de la Casa Albă este unul de auto-suficiență economică și reindustrializare.
„Sunt un mare fan al politicilor economice de industrializare și internaționalizare ale lui POTUS. Mesajul este foarte simplu: avem un deficit comercial cât casa, nu mai putem importa, vom construi la noi fabrici, uzine și combinate pentru nevoile interne și export în alte țări, astfel vom deveni competitivi.
Și ați văzut răspunsul: foarte multe corporații au anunțat investiții mamut în următorii 5 ani pe continentul american”, arată Dragoș Damian.
El a adăugat că în SUA companiile farmaceutice se aliniază politicilor economice, în timp ce în România „ele dictează politicienilor ce să facă”: „Ați văzut cum s-au încolonat șefii companiilor farmaceutice și au promis investiții industriale, scăderi de prețuri și participare la platformele de comerț electronic? În România este exact invers: la noi, șefii companiilor farmaceutice încolonează președinți, miniștri și parlamentari ca să le comande ce să facă – iar ei, obedienți, o fac.”
„Problema României este că nu mai are lucru’ ei”
Într-un pasaj cu ton metaforic, Damian povestește un dialog între doi ardeleni – Ion și Vasile din Poplaca – pentru a ilustra pierderea capacității de producție a României: „Într-o dimineață se duc către Sibiu să ia trenul spre capitală – să vândă telemea la piață, că în supermarketuri nu au nicio șansă să intre. Ardeleni înceți fiind, ajung prea târziu, fug după tren să-l prindă, însă îl pierd. Și spune Vasile cu năduf: ‘No! Mă Ioane! Vezi că-i bai dacă nu ai lucru’ tău?’. Oana Gheorghiu, problema României este că nu mai are lucru’ ei.”
„În 35 de ani am închis cel puțin 7 industrii strategice”
Dragoș Damian susține că declinul economic al României se datorează închiderii industriilor strategice, care au lăsat țara dependentă de importuri:
„Ne-am distrus industria energetică. Am închis minele de cărbune, incredibil! – cea mai ieftină energie noi am aruncat-o la gunoi.
Ne-am închis industria extractivă. Am închis mine după mine, nu numai pe cele de cărbune, începând cu metale prețioase și terminând cu metale rare.
Ne-am închis industria de autovehicule de transport – nu mai fabricăm sau fabricăm foarte puține trenuri, autobuze, autocamioane, metrouri, tractoare.
Ne-am închis industria chimică. Cea mai prețioasă industrie din lume este aproape moartă în România, de la cei mai mari exportatori am ajuns importatori.
Ne-am închis industria automotive. Nu mai deținem nicio marcă autohtonă, noroc cu cele două mari fabrici Renault și Ford din România, dacă nu ar exista acestea, nu ar exista economie la noi.
Ne-am închis industria siderurgică. Se mai chinuie Remus Borza să țină în viață combinatul Liberty Galați, toate celelalte sunt la pământ.
Ne-am distrus industria de apărare. Noroc cu războiul de la granițe că vin investitori să aducă tehnologie și know-how, că cine știe unde am ajunge. Uite, Orașul Victoria, că tot s-a vorbit despre el, odinioară fala chimiei românești, a devenit o ruină.”
„În 35 de ani am închis cel puțin 7 industrii strategice – asta este problema pe care o avem, Oana Gheorghe, chiar dacă alții îți vor spune că altele sunt problemele. Închiderea de fabrici, uzine și combinate este problema de la rădăcină.”
În final, Damian avertizează că România riscă să rămână captivă în dependența de importuri, dacă nu adoptă un plan național de reindustrializare:
„Am ajuns o țară de importuri, avem un deficit enorm de balanță comercială. Nu avem nicio șansă de redresare fără un plan strategic de creștere a competitivității prin măsuri de industrializare și internaționalizare. Mâncare, chimie, energie și apărare – trebuie să le fabricăm în țară, altfel o să stăm cu mâna întinsă și nu o să vină nimeni să ne ajute. Succes, Oana.”
Comentează