Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Structura de bază a politicii româneşti e familia

cubul-rubik-in-politica-romaneasca

Romania Libera:

Pentru că anul acesta, mai mult ca în 2004 sau 2008, asta mă frapează citind sute de biografii compilate de ziariştii de investigaţie ai României Curate, structura de bază a politicii româneşti e familia, mai mult decât oricând.

Ea arată aşa. Tata e şef de consiliu judeţean (sau a fost) şi director executiv al celei mai mari utilităţi din subordinea consiliului judeţean. Când nu e una, e cealaltă, iar pe cealaltă poziţie e ginerele sau finul. Fiul e angajat tot acolo. Fata e pe listă la Cameră, i s-au plătit studiile la LSE şi, cum proastă nu e şi ştie englezeşte, şi-a luat diploma şi acum coboară vârsta medie a listei cu 25 de ani. Avea alte planuri în viaţă ea, mititica, dar, dacă DNA îi anchetează şi tatăl, şi fratele, trebuie să se sacrifice. Cumnatul (sau fratele) conduce vreo deconcentrată, din alea care nu ne controlează, sau chiar poliţia. Soţia e managerul Spitalului Judeţean sau Municipal, plin de datorii, bacterii rezistente la antibiotice şi golit de medici şi asistente, care învaţă limbi străine în gărzi pe rupte şi pleacă tot aşa. Dar, din cauza aripii noi sau a sălii unice de operaţie, aia în care se va transplanta creier votanţilor pe viitor, dna director are aşa un cont excedentar că numai luna asta a împrumutat persoane necunoscute cu un sfert de milion de euro, e drept că alţii au împrumutat-o pe ea cu jumătate, fără scadenţă, bani din care s-au ridicat și reşedinţa familiei de la ţară ce serveşte şi drept sediu secundar al partidului, şi o casă la Breaza, şi una la Neptun, e uimitor ce economic construiesc oamenii când e pentru ei înşişi.

Un judeţ pare să aibă vreo două familii extinse, cu dependenţi cu tot. Nu e ca la Game of Thrones, ci ca în dilema prizonierului varianta de baltă, adică fiecare lasă baltă pe fiecare şi presupune că ăilalţi fac la fel de cum vine ghinionul şi alegerile se pierd. Aşa se face că un pesedist din Buftea e exclus din partid din cauza unei înregistrări în care petrecea alături de şeful PDL, după alegerile prezidenţiale din 2009, alea în care în ţară a câştigat Geoană, iar în diaspora Băsescu, normal să fie dezorientaţi oamenii şi să ajungă la petrecerea care nu trebuie câtă vreme nimeni nu ştia care e aia care trebuie. Se pare că domnul pesedist mersese la acea petrecere pentru a-și negocia reîntoarcerea la ITM, unde era director. Nu e problemă, prinde un loc la aliatul PDL (azi PNL) de atunci, UNPR, şi preia conducerea organizaţiei. În 2016, când UNPR fuzionează cu PMP, devine membru PRU şi candidează pe listele partidului.

Tot ITM-ul, doar nu are cum să îl lase, românul nu poate trăi fără să fie director, ideal la deconcentrată, companie publică sau regie, din alea care subcontractează la firma privată unde e fiul ăl mic. Cele mai simpatice biografii citite de mine încep aşa: la 25 de ani are deja prima firmă înfiinţată în martie şi în iulie primeşte prima încredinţare directă.

Aşa e mai peste tot. Devine greu să separi portretul-robot al familiei politice în criterii de integritate.

Adevarul:

România ocupă locul al patrulea în Europa în funcţie de nivelul cheltuielilor pentru apărare alocate în acest an, după Rusia, Turcia şi Polonia, şi va depăşi, în premieră, pragul de 3 miliarde de dolari, potrivit unei analize realizate de trustul britanic Jane's Information Group.

Cheltuielile pentru apărare ale României vor depăşi în premieră în acest an pragul de 3 miliarde de dolari, mai mult decât bugetele cumulate pentru apărare ale Ungariei şi Cehiei şi peste sumele alocate în această privinţă de Grecia, arată publicaţia specială „Air and missile defence in Europe“, realizată în noiembrie de trustul britanic Jane's Information Group.

Analiza trustului media, specializat în domeniul militar şi al serviciilor secrete, sublinează însă faptul că România, ca şi celelalte state din regiune, au o mare vulnerabilitate în raport cu Rusia pentru că nu dispun de sisteme moderne de apărare antirachetă, potrivit News.ro.

Trustul Jane's Information Group a trecut în revistă şi bugetele statelor de pe continent, în publicaţia ilustrată cu fotografii de la exerciţiul mixt româno-american Patriot Shock V, desfăşurat în perioada 1-12 noiembrie la poligonul Capul Midia. La acest exerciţiu a fost adusă, în premieră pentru România, o baterie americană de apărare antirachetă Patriot, cu interceptori Pac-2 si PAC-3, din Germania.

Buget mai mare decât al Greciei

Bugetul iniţial al Ministerului Apărării pentru 2016 a fost stabilit la 11,2 miliarde de lei (aproximativ 2,8 miliarde dolari), însă acesta include de anul trecut şi cheltuielile cu pensiile speciale ale militarilor. Rectificările bugetare din lunile august şi noiembrie au redus bugetul ministerului, însă Guvernul a majorat plafonul de credite de angajament cu 5 miliarde de lei (1,17 miliarde de dolari) şi a ridicat limitele la achiziţiile pentru înzestrare.

În plus, Executivul a decis că achiziţiile de echipamente sau reparaţiile de tehnică de luptă pot fi finanţate şi din fondul de rezervă al Guvernului (380 de milioane de lei, adică 89 de milioane de dolari, la a doua rectificare bugetară), ceea ce face dificilă calcularea cheltuielilor efective pentru apărare ale României.

Acord pe un buget de cel puţin 2% din PIB

Partidele politice s-au angajat anul trecut, la solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis, să aloce cel puţin 2% din PIB pentru apărare începând din 2017. În cazul în care guvernul care va rezulta după alegerile parlamentare din 11 decembrie va respecta înţelegerea, anul viitor, România va aloca pentru apărare în jur de 3,5 miliarde euro. Jane's estimează un buget de cheltuieli militare de 3,5 miliarde de dolari (aproximativ 3,3 miliarde de euro), urmând ca, în 2020, bugetul pentru apărare al României să ajungă la aproape 4,3 miliarde de dolari.

După mai multe decenii, 2016 este primul an în care bugetul pentru apărare al României îl depăşeşte pe cel al Greciei, ţară care are încă un Produs Intern Brut (PIB) mai mare decât cel al României. De asemenea, bugetul pentru apărare al României depăşeşte bugetele cumulate pentru apărare ale Ungariei şi Cehiei, arată datele Jane's Defence, citate de News.ro.

În 2016, cele mai mari bugete pentru apărare din zona estică a continentului, fără a lua în calcul Rusia şi Turcia, au fost alocate de Polonia (9,2 miliarde de dolari), România (3,08 miliarde de dolari), Grecia (2,7 miliarde de dolari), Ucraina (2,4 miliarde de dolari), Cehia (1,8 miliarde de dolari) şi Ungaria (1,1 miliarde de dolari), restul statelor din zonă având bugete militare de sub 1 miliard de dolari, potrivit analizei Jane’s Defence, citate de News.ro. Spre comparaţie, Rusia cheltuie în acest an în jur de 65  de miliarde de dolari pentru apărare, adică 5,4% din PIB, potrivit estimărilor internaţionale.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.