Premium
Observarea unui grup singular de stele de la periferia Căii Lactee a scos la iveală rămăşiţele unei aglomerări stelare ce datează din timpul primelor epoci ale Universului, a cărei existenţă a fost exclusă teoretic, potrivit autorilor unui studiu publicat în jurnalul ştiinţific Nature, relatează duminică AFP.
''Pentru a face arheologie galactică trebuie să înţelegi ce a absorbit galaxia noastră de-a lungul timpului, să-i cunoşti fundaţiile'', a declarat pentru AFP Nicolas Martin, astrofizician la Observatorul Astronomic de la Strasbourg.
Pentru acest lucru, este nevoie ca oamenii de ştiinţă să privească foarte departe în spaţiu şi, prin urmare, în timp, cu instrumente precum telescopul spaţial Hubble sau cu telescopul spaţial James Webb, ce va putea fi utilizat în curând. Sau să găsească, mai aproape de noi, echivalentul ''fosilelor''.
Cele douăzeci de stele identificate de echipa internaţională condusă de Nicolas Martin fac parte din această categorie. Ele ''sunt printre primele care s-au format în Univers'', cu ''peste 12 miliarde de ani în urmă, poate chiar cu peste 13 (miliarde de ani)'', respectiv la câteva sute de milioane de ani după Big Bang.
Ele se extind sub forma unui ''curent'' (numit C19), un fragment dintr-un grup de stele ''care a trecut prea aproape de galaxia noastră şi care a fost rupt''. Acesta se întinde acum pe mii de ani lumină, sub forma unui apendice la discul Căii Lactee, potrivit Agerpres.ro.
Astronomii au identificat aceste stele datorită ''metalicităţii'' lor foarte scăzute - proporţia din masa stelară care nu este formată din hidrogen sau heliu ci din elemente mai grele.
Conform teoriei formării stelelor, primele aveau drept singur carburant hidrogenul şi heliul. Treptat, pe măsură ce mai multe stele s-au aprins, elemente cu masă moleculară din ce în ce mai mare (mai grele), cum ar fi carbon, fier şi altele, s-au format în nucleele stelelor aflate spre finalul vieţii şi apoi, prin explozii de tip supernovă au fost împrăştiate în Univers, proces care continuă şi în prezent. Stelele care produc numeroase elemente chimice mai grele decât hidrogenul şi heliul sunt astfel considerate a fi relativ tinere raportat la vârsta Universului.
''Pe măsură ce se formează generaţii succesive de stele, ele creează elemente chimice mai grele în punctele lor centrale'', a spus omul de ştiinţă, autorul principal al studiului publicat săptămâna aceasta în Nature. Când steaua moare, aceste elemente îmbogăţesc gazul stelar, care va da naştere altor stele, îmbogăţite la rândul lor cu elemente grele.
Soarele nostru, tânăr, de 4,6 miliarde de ani, este un bun exemplu. El conţine puţin peste 1,5% din aceste elemente grele - în principal carbon, oxigen şi fier. Grupul de stele identificat de Nicolas Martin şi colegii săi conţine, proporţional, de 2.500 de ori mai puţin...
Cu toate acestea, ''modelele actuale privind formarea stelelor nu par să funcţioneze la metalicităţi atât de scăzute'', pentru crearea de aglomerări stelare precum cea descoperită de echipa de oameni de ştiinţă.
Cu alte cuvinte, teoria trebuie să ajungă acum din urmă observaţia. Până în prezent, doar un singur alt grup de stele, cu o metalicitate mult mai mare decât C19, dar sub pragul teoretic, a fost descoperit în galaxia Andromeda.
Pentru a identifica C19, astronomii au folosit date furnizate de satelitul european Gaia, care a cartografiat până în prezent peste 1,5 miliarde de stele din galaxie. Apoi, ei au combinat curenţii stelelor identificaţi cu un program, ''Pristine'', ce utilizează telescopul Canada-Franţa-Hawai pentru a măsura metalicitatea stelelor. Demersul a fost unul internaţional, cu o serie de observaţii pentru ajustarea măsurătorilor cu ajutorul telescoapelor mari Gemini North din Hawaii şi GTC din Canare.
Echipa va urmări acum două direcţii, concentrându-se asupra altor curenţi stelari deja reperaţi şi ajustând măsurătorile de analiză chimică a C19, ajutaţi de viitorul telescop denumit ELT (Extremely Large Telescope), care ar trebui să fie finalizat în 2025.
În cazul în care stelele din C19 nu fac parte din prima generaţie care a apărut în Univers, ele s-ar fi putut ''forma din gaz contaminat chiar de primele'' stele.
