România se confruntă cu o discrepanţă vizibilă între percepţia populaţiei asupra propriei stări de sănătate şi indicatorii obiectivi ai sistemului medical, arată o analiză realizată de Bucharest Center for Economy & Society dată publicităţii joi, conform Agerpres.
Astfel, deşi tot mai mulţi români declară că se simt sănătoşi, datele arată o evoluţie nefavorabilă a principalilor indicatori de sănătate, precum impactul bolilor cronice, adresabilitatea către medicina primară şi numărul de ani de viaţă sănătoasă.
În perioada 2008 - 2023, rata mortalităţii cauzate de principalele boli cronice (boli cardiovasculare, diabet şi boli respiratorii) a crescut cu aproximativ 10%, de la 743,7 la 818,2 decedaţi la 100.000 de locuitori, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, analizate de CES Bucharest.
"Creşterea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât aceste patologii sunt, în mare măsură, prevenibile sau gestionabile prin diagnostic timpuriu şi monitorizare constantă", se precizează în studiu.
Cea mai accelerată evoluţie este observată în cazul bolilor aparatului respirator, unde rata mortalităţii s-a dublat în perioada 2008 - 2023: de la 54,6 decese la 100.000 de locuitori în 2008 la 112,9 în 2023. "Această evoluţie indică nu doar efecte cumulative ale factorilor de risc, ci şi absenţa depistării precoce şi a managementului acestor afecţiuni", relevă sursa citată.
În aceeaşi perioadă analizată, rata mortalităţii asociate diabetului a crescut cu peste 50%, de la 9,8 la 15 decese la 100.000 de locuitori.
În cazul bolilor cardiovasculare, deşi nivelul a rămas relativ stabil procentual, numărul de decese a crescut în termeni absoluţi, aceste afecţiuni menţinându-se drept principala cauză de deces, cu 690 de decese la 100.000 de locuitori în 2023.
Potrivit aceleiaşi surse, un indicator-cheie care poate explica aceste evoluţii este scăderea adresabilităţii la medicul de familie. Numărul mediu de locuitori care revin la medicul de familie în decurs de un an a scăzut de la 1.949 persoane per medic în 2008, la 1.512 în 2024.
"Această tendinţă sugerează reducerea controalelor preventive, diagnosticarea tardivă a bolilor cronice şi o relaţie mai slabă între pacient şi sistemul de îngrijire primară. În lipsa unei interacţiuni constante cu sistemul medical, bolile evoluează silenţios iar pacienţii ajung în sistem abia în stadii avansate, generând astfel costuri sociale şi financiare mult mai mari", subliniază studiul.
În România, costul anual total estimat drept impact direct al unui grup de 5 boli cronice majore (accidentul vascular cerebral, boala cardiacă ischemică, diabetul zaharat de tip 2, boala pulmonară obstructivă cronică şi cancerul mamar) este de peste 10 miliarde euro, incluzând cheltuieli medicale directe, pierderi de productivitate şi impact socio-economic, potrivit celui mai recent raport al Federaţiei Europene a Industriei Farmaceutice.
Datele privind starea de sănătate autodeclarată a persoanelor de peste 16 ani arată că între 2015 şi 2024 procentajul celor care declară că se simt într-o stare de sănătate foarte bună a crescut de la 26,7% la 31,7%, în timp ce procentajul românilor care spun că starea lor de sănătate este bună a rămas constantă la aproximativ 43%.
De asemenea, ponderea persoanelor care raportează o stare de sănătate rea sau foarte rea a scăzut de la 8,5% la 5,4%, ceea ce sugerează o percepţie generală favorabilă asupra propriei stări de sănătate.
Doar 1,9% dintre românii peste 65 de ani declară o stare de sănătate foarte bună şi aproape 74% autodeclară o stare între "satisfăcătoare" şi "rea" sau "foarte rea".
În acelaşi timp, un român trăieşte, în medie, doar 59 de ani fără limitări majore de sănătate, cu 10 ani mai puţin decât un italian (69 de ani) şi cu 4 ani mai puţin decât un polonez, potrivit Eurostat.
Comentează