Concluzii surprinzătoare și cu bătaie lungă a unui studiu privind adicțiile copiilor din România. El a fost realizat de CURS (Centrul de Sociologie Urbană și Regională la comanda Fundației ”Eu te-am făcut, Eu te iubesc” și s-a contrat pe percepțiile mamelor cu privire la dependențele copiilor lor.
Studiul a fost realizat de CURS în perioada 23 iunie – 4 iulie 2025, pe un eșantion de 1.000 de mame cu vârsta de peste 30 de ani, arată o realitate îngrijorătoare: mamele din România se simt epuizate, copiii lor se confruntă cu probleme emoționale, iar instituțiile nu reușesc să le câștige încrederea. Cercetarea, realizată prin interviuri față-în-față la domiciliul respondenților, are o marjă de eroare de ±3,1% la un nivel de încredere de 95%.
Mame obosite, copii vulnerabili
Studiul relevă că maternitatea este percepută drept o sursă de bucurie, dar și de oboseală și anxietate. Multe dintre mame nu reușesc să își găsească nici măcar o oră pe săptămână pentru ele însele. Copiii sunt descriși ca având dificultăți emoționale precum anxietate, lipsă de concentrare sau impulsivitate, iar percepțiile diferă în funcție de nivelul de educație al părinților: de la hiperactivitate și anxietate raportate de mamele cu studii superioare, până la probleme vizibile de comportament semnalate de cele cu studii reduse.
Sprijin fragil și informal
Atunci când caută ajutor, majoritatea mamelor se bazează pe partener și familie. Doar 5% apelează la specialiști, iar 18% declară că nu cer sprijin nimănui. Stigmatizarea mersului la psiholog rămâne puternică, ceea ce face ca soluțiile instituționale să fie marginale.
Violența domestică, un fenomen invizibilizat
Peste o treime dintre mame (35%) spun că au cunoscut victime ale violenței domestice, însă 34% nu știu de existența serviciilor de sprijin, iar adăposturile și asistența specializată sunt aproape invizibile. Trei din zece mame consideră că poliția și serviciile sociale răspund ineficient, iar 36% evaluează negativ protecția victimelor.
Frici schimbate: drogurile publice, ecranele din viața de zi cu zi
Când sunt întrebațe despre pericole în general, mamele menționează în primul rând drogurile (88% – droguri grele, 84% – marijuana, 80% – etnobotanice). Însă atunci când vine vorba de propriii copii, ordinea se răstoarnă: ecranele – telefon, tabletă, televizor – devin cea mai mare teamă.
91% dintre mame consideră folosirea excesivă a telefonului un comportament grav sau foarte grav, aproape la același nivel cu drogurile. Anturajul și presiunea de grup sunt văzute drept principalele „porți de intrare” în dependențe.
Urban vs. rural: două lumi diferite
Discrepanțele între mediul urban și rural rămân puternice. În urban, mamele petrec mai mult timp cu copiii și au acces la resurse educaționale, în timp ce în rural lipsurile sunt evidente, iar anturajul este perceput drept principal risc. Dacă în orașe părinții se tem de TikTok, în mediul rural Facebook este considerat mai problematic.
Concluzii: o generație de părinți fără repere
Studiul subliniază lipsa de încredere în instituții, marginalizarea tatălui în educație (doar 42% față de 77% implicare maternă) și numeroase „blind spots” în percepția părinților – de la alimentația nesănătoasă până la conținutul online.
„Mame copleșite, copii vulnerabili și o națiune de părinți fără hartă” – aceasta este imaginea pe care o conturează cercetarea CURS, ce atrage atenția asupra nevoii urgente de soluții integrate și credibile pentru sprijinirea familiilor.
Comentează