Premium
Fetele de peste 18 ani petrec în medie cu 1-2 ore mai mult decât băieţii în activităţile domestice, conform unui studiu realizat de Fundaţia World Vision România.
"O fată de 18 ani din mediul rural lucrează în medie 3, 4 ore zilnic în gospodărie faţă de 2,1 ore cât lucrează băieţii, iar acest lucru le afectează pregătirea pentru examenul de Bacalaureat, cât şi pentru admiterea la studii universitate. Deşi 97% dintre părinţii din mediul rural sunt de părere că educaţia e importantă în egală măsură şi pentru fete, şi pentru băieţi, timpul alocat învăţării descreşte pe măsură ce fetele înaintează în vârstă. Treburile din gospodărie devin mai importante, fapt care ajunge să fie o barieră în educaţia şi dezvoltarea lor profesională", susţin autorii studiului, potrivit agerpres.ro.
Citește și: STUDIU - Ne bucuram degeaba: măsurile de carantină nu au avut un efect simțitor asupra mediului
Potrivit sursei citate, percepţia colectivă asupra îndatoririlor pe care femeile ar trebui să le aibă arată că suntem încă departe de eliminarea discriminării din societate, cu toate că la nivel legislativ femeile din România au drepturi egale cu bărbaţii.
"Azi, de Ziua Internaţională a Femeii, Fundaţia World Vision România atrage atenţia asupra acestor discrepanţe dintre teorie şi realitate şi evidenţiază, totodată, felul în care diferenţele de gen sunt văzute de părinţii din mediul rural, în funcţie de nivelul de educaţie al acestora", se menţionează în comunicat.
Astfel, în rândul părinţilor care au terminat doar studiile gimnaziale, doar 66% cred că o mamă care lucrează poate să fie la fel de grijulie cu copiii precum una care nu lucrează. Acest procent creşte considerabil în cazul părinţilor care au absolvit studiile liceale, 80% dintre aceştia considerând că un loc de muncă nu reprezintă un obstacol pentru ca o mamă să le acorde copiilor ei atenţia cuvenită.
Potrivit studiului, o diferenţă asemănătoare a fost constatată între percepţia asupra capacităţii taţilor de a avea grijă de copii. 50% dintre părinţii cu studii superioare sunt de părere că taţii pot avea grijă de copii la fel de bine ca mamele, însă această cifră scade direct proporţional cu nivelul de educaţie al respondenţilor, doar 33% dintre cei cu studii gimnaziale fiind de aceeaşi părere.
Având toate aceste date putem înţelege faptul că educaţia are un impact foarte mare asupra felului în care diferenţele de gen sunt percepute în mediul rural, dar şi în urban. Cu toate că pentru 85% dintre femeile participante la studiu dezvoltarea profesională este mai importantă, activităţile domestice tind să fie puse mereu pe primul plan.
"Astăzi este o zi în care sărbătorim fetele şi femeile din întreaga lume, dar, şi mai important, este o zi în care sărbătorim şi preţuim drepturile pe care le-am câştigat şi milităm pentru drepturile pe care încă le mai avem de câştigat. Cred cu tărie în puterea şi în capacitatea unei femei de a schimba lumea din jurul ei, în familie, ca mamă şi în comunitate, ca lider. În fiecare zi văd cum, cu cât femeile sunt mai protejate, mai educate şi mai libere, devin modele şi inspiră femeile şi fetele cu care interacţionează. La World Vision România sprijinim peste 20.000 de copii, dintre care mai bine de jumătate sunt fete. De 8 martie, vreau să le transmit tuturor să continue să înveţe, să pună preţ pe educaţia lor, pentru că doar educaţia le va da putere. Iar părinţilor le transmit să-şi ajute copiii, să pună cel mai mare preţ pe educaţia lor şi să-i crească cu blândeţe", a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Misiunea Fundaţiei World Vision România este aceea de a contribui la bunăstarea copiilor din mediul rural prin educaţie, aceasta fiind cel mai important aspect în evoluţia comunităţilor rurale şi, implicit, în respectarea drepturilor tuturor copiilor, tinerilor şi adulţilor, indiferent de gen, etnie sau mediul de provenienţă.
World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 30 de ani de prezenţă în România, am ajutat peste 500.000 de copii şi adulţi, în aproape 500 de comunităţi din 18 judeţe.
