Premium
Asociația Forumul Judecătorilor reporșează Consiliului Superior al Magistraturii că nu se implică în protejarea demnității lor. Ei arată într-un studiu recent publicat de asociația Forumul Judecătorilor că anii trecuți au fost marcați de un atac aproape continuu împotriva magistraților în programele de televiziune, pe fondul unei campanii anticorupție extrem de puternice.
Asociația Forumul Judecătorilor din România publică recent un studiu în limba engleză, un lucru deloc obișnuit pentru cititorii fideli, semn că articolul este destinat cititorilor din străinătate. Posturile de televiziune vizate în studiu de Forumul Judecătorilor sunt date ca exemplu nagativ. Ele sunt: Antena3, România TV, TVR (emisiunea lui Ionuț Cristache, România 9), B1TV, Realitatea Plus. Studiul nu este semnal nominal, semn că este acceptat de întreaga asociație.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă principalele concluzii ale studiului și ce reproșează asociația Forumul Judecătorilor către Consiliul Superior al Magistraturii.
„Întrucât mai mulți proprietari de televiziune au făcut obiectul investigațiilor penale, procurorii care efectuează investigații au fost ținta emisiunilor de televiziune, iar soarta lor a fost împărtășită de judecătorii care au condamnat figuri de vârf, dar și de magistrații care au luptat pentru independența sistemului judiciar din anii recenti.
Consiliul Național al Audiovizualului Român (CNA), care este organismul public relevant în domeniu, s-a implicat într-o măsură minimă, iar sancțiunile aplicate pentru protejarea demnității umane sau a dreptului magistraților discreditați și insultați în programele de televiziune către propria persoană. Imaginea nu a fost descurajantă, ci întârziată, aplicată numai după comportamente negative repetitive și inconsistente.
Toate aceste aspecte pot afecta încrederea publicului român în judecători și procurori, având în vedere că autoritățile competente, prin pasivitatea lor, permit atacuri concertate asupra magistraților, defăimându-și reputația și batjocorindu-și munca, considerând că niciunul dintre actele presupuse (fie penale, fie imorale) au fost dovedite în emisiuni sau după aceea.
Limbajul necorespunzător folosit în unele spectacole, suspiciunile exprimate în spațiul public în legătură cu conduita profesională sau privată a unor magistrați, care erau menite fie să afecteze reputația lor, pentru a le împiedica să îndeplinească anumite funcții (a se vedea cazul Kovesi, de exemplu), sau chiar pentru a crea premisele pentru înlăturarea judecătorului / procurorului atacat din soluționarea anumitor cazuri, nu poate reprezenta o manifestare a libertății de exprimare care trebuie încurajată într-un stat de drept.
Campaniile media agresive împotriva magistraților inconfortabili, care nu sunt urmate de sancțiuni ferme, imediate și consecvente, atrag atenția asupra incapacității instituțiilor cu responsabilități în domeniu de a apăra valorile care trebuie protejate într-un stat democratic”, se arată în premisele studiului.
Apoi autorii continuă prin prezentarea principalelor amenzi date de CNA către posturile din România.
Redăm în continuare concluziile studiului
„Reacția Procurorului General din România a avut în evidență și faptul că, inclusiv prin mecanismul MCV, raportul din 25 ianuarie 2017 arată că instituția Comisiei Europene a notat că: „Concluziile Consiliului Superior al Magistraturii au arătatat un sprijin valabil pentru magistrați, dar dificultatea de a asigura un nivel echivalent de acoperire a mass-mediei pentru CSM în comparație cu critica inițială este simptomatică provocării cu care se confruntă sistemul judiciar în ceea ce privește mass-media.
Cu toate că deciziie CSM sunt transmise Consiliului Național al Audiovizualului, nu a fost înregistrat un progres în termeni efectivi de a reduce atacurile sau corecta în mass-media astfel de atacuri.
Aceasta este o consecință a problemelor mai ample privind libertatea de exprimare, în conformitate cu standardele Consiliului Europei și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Deși problema mai largă a reglementării și a măsurilor de remediere a mass-media este ca atare în afara CVM, există o legătură directă cu independența judiciară. Noul CSM și Guvernul ar putea, de asemenea, să urmărească în continuare recomandarea de a explora un mecanism mai robust, astfel încât CSM să poată sprijini magistrații care doresc să se apere în instanță.”[1]
Protocolul încheiat de CSM și Consiliul Național al Audiovizualului[2] a însemnat un pas mic, necesar, dar implementarea acestuia a fost destul de simbolică, iar valabilitatea sa nu a fost prelungită mai mult după 2017.
Implicarea minimă a Consiliului Național al Audiovizualului în protejarea demnității și imaginii magistraților a fost completată de inactivitatea inexplicabilă a Consiliului Superior al Magistraturii, care nu este în măsură să apere eficient magistrații care au luptat împotriva corupției și pentru independența justiției în ultima perioadă ani.
Este clar că sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare nu sunt deloc descurajatoare pentru comportamentele de linie mediatică în ceea ce privește magistrații inconfortabili și că este necesar să se completeze cadrul legislativ cu sancțiuni noi, cu adevărat drastice, până la suspendarea emisiilor TV sau, după caz, închiderea emisiilor TV și interdicțiile de reluare pentru perioade îndelungate.
De asemenea, este necesar să se reglementeze prin lege obligația Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliul Național al Audiovizualului atunci când emisiile TV tind să efectueze un proces public în spațiul audiovizual, în paralel cu procesul judiciar, când magistrații sunt batjocoriți, dar și în cazurile în care dreptul la replică / rectificare al CSM sau al magistraților sau al asociațiilor profesionale care le reprezintă nu a fost difuzat sau când programele TV prezintă date ireale cu privire la sistemul judiciar, cariera magistraților sau etapele procedurale ale cazurilor cercetate.”
Reporoșurile către CSM
Redăm în continuare reporșurile către Consiliul Superior al Magistraturii:
„Conform scrisorii nr. 6919RF / 22.07.2020, emis de Consiliul Național al Audiovizualului, la solicitarea Asociației Forumului Judecătorilor din România, în perioada 2018-2020, această autoritate nu a primit nicio notificare trimisă de Consiliul Superior al Magistraturii, garantul constituțional al independenței justiției, pentru posibile cazuri de nerespectare de către posturile de radio sau de televiziune a prevederilor Legii nr.504 / 2002, care ar putea prejudicia dreptul la un proces echitabil sau interesele legitime ale oricăreia dintre părți în cauzele aflate pe rol în instanță sau în curs de cercetare, prezumția de nevinovăție a persoanelor acuzate, drepturile persoanelor aflate în arest, arestate sau reținute, drepturile specifice ale anumitor categorii de victime, precum și în situațiile în care programele în cauză tind să efectueze un proces public în spațiul audiovizual , în paralel cu procesul judiciar.
De asemenea, CSM nu a înștiințat Consiliul Național al Audiovizualului în cazurile în care dreptul de replică sau de rectificare a Consiliului sau a magistraților nu a fost difuzat și nici nu a trimis Consiliului Național al Audiovizualului comunicate de presă care conțin punctul de vedere al instituției cu privire la subiectele din anumite programe de radio sau TV sau cu privire la anumite probleme dezbătute în acestea cu privire la sistemul judiciar, activitatea instanțelor și parchetelor sau desfășurarea procedurilor, în general.
De asemenea, CSM nu a notificat Consiliul Național al Audiovizualului cu privire la transmiterea de date nerealiste de către furnizorii de servicii de radiodifuziune pentru televiziune / radio.
a) organizarea și funcționarea instanțelor, a parchetelor de pe lângă acestea, a Consiliului Superior al Magistraturii sau a atribuțiilor lor legale;
b) date statistice privind sistemul judiciar;
c) elemente ale carierei magistraților;
d) stadiul procedural al unui caz și instanța sau parchetul la care a fost sesizat;
e) volumul de activitate, volumul de muncă al instanțelor / parchetelor sau magistraților.
Ultima dată când membrii Consiliului Național al Audiovizualului au dezbătut notificările Consiliului Superior al Magistraturii au fost în 2017 (ședințele publice din 2, 7 și 14 februarie 2017), dar a fost vorba despre două cereri depuse de fostul CSM (2011-2016 ), în data de 23.12.2016 și 27.12.2016.
CSM a transmis CNA propuneri exclusive de modificare a Codului de reglementare privind conținutul audiovizualului, de două ori, în 2017 și în 2018.
Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a propunerii făcute de un membru CNA, care a răspuns la scrisoarea trimisă de procurorul general al României la acel moment, Augustin Lazăr, care a solicitat CNA să ia măsuri în contextul presiunii exercitate de mass-media împotriva sistemul judiciar, care arată că este necesară adoptarea unei reacții pentru informarea corectă a publicului, bazată pe Legea audiovizualului, în baza căreia Consiliul Național al Audiovizualului are rolul crucial pentru a asigura un climat bazat pe libera exprimare și responsabilitate față de publicul din domeniul audiovizual[3]”, se mai arată în studiu.
[1] https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/com-2017-44_ro_1.pdf
[2] http://www.cna.ro/Protocol-de-colaborare-dintre.html
[3] https://www.paginademedia.ro/2017/02/cna-propune-institutiilor-partenere-sa-vina-cu-sugestii-la-modificarea-codului-audiovizual/
