Pentru tinerii Generaţiei Z să aibă o stare mentală bună este cel mai important lucru în viaţă, iar războiul şi extremismul sunt cele mai mari temeri, rezultă din studiul „Student în România, potrivit news.ro
Tânăr în România”, o cercetare despre viaţa Generaţiei Z, studenţi şi non-studenţi, din România, reprezentativă la nivel naţional, care a fost lansat joi. 62% dintre studenţi se declară bine informaţi financiar, 86% afirmă că pot identifica ştirile false, iar 81% recunosc tentativele de fraudă online, indicând o mai bună capacitate de filtrare a informaţiei faţă de generaţiile anterioare. 81% dintre studenţi folosesc servicii de e-banking, comparativ cu 71% dintre tinerii care nu urmează o facultate, sunt alte concluzii ale cercetării.
Studiul analizează modul în care tinerii se raportează la educaţie, piaţa muncii, educaţie financiară, emigrare, sănătate mintală, tehnologie şi viaţa personală, oferind o imagine actuală asupra comportamentelor şi aspiraţiilor generaţiei Z.
Cercetarea face parte din programul Mindcraft Academy, dezvoltat de Fundaţia Friends For Friends, iniţiat şi susţinut strategic de BRD - Groupe Société Générale, care are ca obiectiv crearea unui dialog real şi constant cu tinerii studenţi din România şi o mai bună înţelegere a nevoilor acestora.
Generaţia Z este una conectată, informată şi preocupată de impactul deciziilor economice asupra vieţii de zi cu zi. Studiul surprinde această maturizare rapidă a tinerilor şi modul în care valorile lor - responsabilitatea, echilibrul şi spiritul antreprenorial - modelează o nouă perspectivă asupra educaţiei, carierei şi relaţiei cu societatea.
O generaţie conectată, cu atenţie sporită la educaţie şi realităţile economice
Pentru tinerii Generaţiei Z, educaţia financiară nu mai este doar o abilitate de gestionare a banilor, ci o formă de orientare într-un mediu economic şi digital complex. Conform studiului, 62% dintre studenţi se declară bine informaţi financiar, 86% afirmă că pot identifica ştirile false, iar 81% recunosc tentativele de fraudă online, indicând o mai bună capacitate de filtrare a informaţiei faţă de generaţiile anterioare. 81% dintre studenţi folosesc servicii de e-banking, comparativ cu 71% dintre tinerii care nu urmează o facultate.
IT-ul şi antreprenoriatul, direcţiile dominante ale generaţiei
Studiul arată că tinerii români se orientează către domenii dinamice, care oferă autonomie şi potenţial de creştere. IT-ul rămâne prima alegere pentru o carieră stabilă şi bine plătită, iar antreprenoriatul este preferat de 40% dintre respondenţi ca opţiune profesională. În acelaşi timp, 85% dintre tineri spun că ar avea nevoie de mai multă educaţie financiară pentru a se simţi mai pregătiţi pentru viitor, ceea ce confirmă o preocupare tot mai mare pentru independenţă economică şi înţelegerea mecanismelor care susţin iniţiativa personală.
Interes crescut pentru stabilitatea politică şi contextul global
Spre deosebire de anii anteriori, tinerii români se declară mai atenţi la teme macrosociale - instabilitatea politică, riscurile de război şi ascensiunea extremismului - decât la lipsa locurilor de muncă. 58% dintre studenţi urmăresc cu atenţie schimbările politice din România, iar 14% acordă importanţă evoluţiilor politice internaţionale, semn al unei deschideri mai mari către contextul global. Totodată, presa online, podcasturile şi platformele bazate pe inteligenţă artificială devin principalele surse de informare, în timp ce TikTok şi Facebook pierd teren, indicând o maturizare în modul de selecţie şi consum al informaţiei.
Facultatea, percepută ca o etapă necesară, dar insuficient aplicată
Pentru majoritatea respondenţilor, facultatea rămâne o condiţie necesară pentru accesul la joburi mai bine plătite şi un instrument util pentru a obţine respect şi stabilitate socială. Cu toate acestea, peste jumătate dintre studenţi (57%) consideră că învăţământul superior pune prea mult accent pe teorie şi prea puţin pe competenţele practice. Rezultatele studiului arată că studenţii îşi doresc o legătură mai strânsă între facultate şi piaţa muncii.
Darie Cristea, cercetător coordonator în cadrul studiului, a declarat că „generaţia Z este cea mai ciudat încercată din istorie, tinerii îşi doresc o identitate, nu doar o carieră”.
„Tinerii reprezintă pentru BRD o prioritate strategică, parte din angajamentul nostru de a răspunde nevoilor tuturor clienţilor noştri, iar investiţiile BRD în educaţie urmăresc să creeze contexte reale de învăţare şi dezvoltare pentru ei. Prin programe precum Mindcraft Academy, prin reţeaua BRD HUBs sau prin parteneriatele cu mediul universitar şi acceleratoare de startup-uri, ne dorim să le oferim tinerilor resurse, îndrumare şi libertatea de a-şi construi propriul drum. Această cercetare ne arată cum gândesc, ce îi preocupă şi cum putem fi un partener relevant în formarea lor – nu doar financiară, ci şi umană şi profesională”, a declarat Flavia Popa, secretar general BRD – Groupe Société Générale.
„Prăpastia care mă aşteptam să despartă studenţii români de restul tinerilor s-a dovedit, în cel mai rău caz, o vale seacă. Încă avem timp să construim poduri peste ea. Iar pentru asta avem nevoie de date solide, analize diverse şi intervenţii bine ţintite. Asta ne propunem să facem la Fundaţia Friends For Friends, împreună cu partenerii noştri de la BRD – Groupe Société Générale, prin programul Mindcraft Academy. Studiul de faţă ne ajută să trecem dincolo de clişee şi să cunoaştem mai bine studenţii şi tinerii din România: o generaţie în acelaşi timp îngrijorată şi pragmatică, curioasă şi precaută, care dovedeşte încredere în sine şi practică gândirea critică”, a punctat Vlad Tăuşance, manager de proiect Mindcraft Academy în cadrul Fundaţiei Friends For Friends.
Antropologul Radu Umbreş şi sociologul Răzvan Şerban au identificat, în cadrul studiului, patru tipologii de tineri, plecând de la întrebarea „Am ales să plecăm de la întrebarea Ce este important în viaţă?”.
Au fost identificate trei axe valorice au rezultat: idealism - non-materialism (găsirea vocaţiei, să faci bine celorlalţi, să fii iubit, să ai o carieră de succes), recunoaşte - relaţii - resurse (să fii cunoscut, să cunoşti oameni importanţi, să ai o carieră de success), hedonism - explorare - relaxare (să călătoreşti mult, să ai mult timp liber la dispoziţie).
Cercetătorii au grupat oamenii în subsegmente iar grupurile au primit numele unor personaje literare sau cinematografice celebre: Gandalf, Scarlett O’Hara, Hermione Granger şi Jack Sparrow.
Cei incluşi în grupul Gandalf (37% din eşantion) sunt orientaţi spre dezvoltare personală, altruism şi experienţă. Priorităţile lor: vocaţie, binele celorlalţi, stare mentală bună, iubire, călătorii, nu vor faimă sau bani neapărat. Sunt mai mult bărbaţi, cu vârstă mai mari faţă de celelalte grupuri, locuiesc în urban, au educaţie superioară, relaţii stabile, joburi stabile sau part time. Au un consum cultural ridicat, îşi iau informaţiile din presă, Instagram, competenţe digitale ridicate. Se tem de război şi de extremism.
Scarlett O’Hara (27% din eşantion): Caută faimă, statut social, recunoaştere. Cu educaţie medie, provin mai mult din rural, aspiraţii profesionale: IT, bănci, bugetar. Consideră că studiile de la facultate sunt prea scumpe pentru ce oferă. Consum cultural: selectiv. Sunt foarte activi pe social media. Sunt influenţaţi de criptomonede şi dating apps. Intenţie de emigrare - moderată. Se tem de sărăcie, pierderea sprijinului familial, război.
Hermione Granger (26% din eşantion) - echilibrată, pragamatică, evită explorarea excesivă. Priorităţi: iubire. Cele mai multe sunt femei. Educaţie ridicată, venituri mari, căsătorite, joburi full time. Văd educaţia ca fiind utilă. Consum cultural: mediu. Competenţe digitale: medii. Intenţie de emigrare: scăzută. Temeri: boli şi războiul din Ucraina.
Jack Sparrow (12% din eşantion) – Grupul este caracterizat de apatie, lipsă de motivaţie clară. Proprităţile lor: minime. Este format mai mult de bărbaţi tineri, din mediul rural, singuri, cu venituri mici, cu joburi ocazionale sau nu lucrează. Consum cultural scăzut. Se informează de la televizor, Facebook, TikTok. Intenţie de emigrare scăzută. Temeri: sărăcie şi umilire socială.
„Această generaţie, 18-25 de ani, este cea mai privileagiată, cea mai norocoasă, cea mai afluentă din istoria România. În comparaţie cu generaţia decreţeilor, este mai mică, părinţii lor sunt cei mai bogaţi părinţi care au fost vreosdată în România. Competiţia este redusă, de la creşă, grădiniţă, şcoală, universitate. Pentur că sunt puţini, patrimoniul familial se împarte la puţini fraţi. O duc cel mai bine. Au oportunităţi din toate punctele de vedere. Temerea lor privind starea mentală, arată că o duc bine. Dacă ai ajuns să te preocupi de acest lucru, înseamnă că nu mai lupţi pentru supravieţuire. Există competiţie între ei pentru statut, pentru anumite poziţii, dar nu se compară cu competiţia unei generaţii mari, cu mulţi oameni”, a declarat Radu Umbreş. „Referitor la comparaţia dintre generaţii, cele mari au o viaţă foarte grea, dar fac o mulţime de lucruri. Când există competiţie mai ridicată, oamenii au realizări mai multe. Cam tot ce este bun în România de astăzi a fost creat de generaţia decreţeilor. Ei au făcut Revoluţia, ei au dus România către capitalism. Generaţiile mici au o viaţă uşoară, dar nu fac la fel de multe lucruri. Vom avea generaţii din ce în ce mai mici, care o vor duce foarte bine, dar, la un moment dat societatea va deveni foarte îmbătrânită întreţinută de tineri din ce în ce mai puţini”, a semnalat antropologul.
Despre cercetare
„Student în România. Tânăr în România” este o cercetare realizată în cadrul programului Mindcraft Academy, dezvoltat de Fundaţia Friends For Friends, cu susţinerea strategică a BRD – Groupe Société Générale. Datele sondajului de opinie au fost culese în perioada 6 iunie - 29 iunie 2025, iar volumul eşantionului a fost de 1.001 persoane, reprezentativ pentru populaţia tânără (18-25 de ani) din România.
Metoda folosită a fost sondajul de opinie pe baza unui chestionar aplicat telefonic (CATI), realizat în toate judeţele ţării şi în sectoarele Municipiului Bucureşti. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3,1%, la un grad de încredere de 95%. Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică, iar coordonarea cercetării a fost asigurată de Conf. univ. dr. Darie Cristea, conferenţiar la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti.
Rezultatele studiului completează iniţiativele BRD dedicate tinerilor, contribuind la o mai bună înţelegere a nevoilor lor academice şi profesionale. În aceeaşi direcţie, BRD dezvoltă proiecte concrete care sprijină tranziţia de la educaţie la carieră şi creează contexte reale de învăţare aplicată - printre acestea se numără reţeaua BRD HUBs, concepută pentru a susţine dezvoltarea personală şi profesională a studenţilor din întreaga ţară.
Comentează