Premium
Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM) a început demersurile pentru încheierea unor parteneriate cu instituţii de specialitate în vederea realizării unui studiu care să releve efectul asupra populaţiei de şacali al aducerii în rezervaţie a unei haite de lupi, informează Agerpres.
Directorul APNMM, Viorel Roşca, a declarat pentru AGERPRES că decizia luată la finele anului trecut de Consiliul ştiinţific pentru reintroducerea lupului în rezervaţie trebuie urmată de un studiu realizat de instituţii cu expertiză care să releve oportunitatea unei asemenea decizii, studiul urmând să se desfăşoare timp de doi ani.
"Pe 20 decembrie 2022, au fost văzute urme de lup, în zona Hamcearca. (...) În cei doi ani trebuie studiat şi care e bariera. De ce nu masculul sau femela alfa care ajunge până aici nu se întoarce cu ceilalţi membri ai haitei. Ceva se întâmplă, un zgomot, o puşcă, o fragmentare de habitat", a afirmat directorul Roşca.
El a mai spus că din anul 2007 în rezervaţie au fost observate urme de lup, însă acestea nu au fost urmate de stabilirea unei populaţii în zonă.
În opinia conducerii APNMM, lupul este singura soluţie pentru a ţine sub control efectivele de şacali care produs pagube comunităţilor din zona Munţilor Măcinului.
"În multe zone ale Europei, s-a dovedit că acolo unde ai împuşcat şase indivizi de şacal au apărut alţi 12, pentru că sunt condiţii de hrană, nu au competitori. Prezenţa lupului inhibă dezvoltarea populaţiei de şacal", a precizat directorul Viorel Roşca.
În ultima perioadă, mai mulţi tulceni care au gospodării în zona administrată de APNMM s-au plâns din cauza şacalilor.
"Spun cei care stau la marginea satului că de când începe să se întunece nici nu pot dormi de şacali. Ei vin până în sat", a afirmat Ion Paraschiv, din comuna Luncaviţa, aflată în perimetrul Parcului Naţional Munţii Măcinului.
Înmulţirea şacalilor din Munţii Măcinului este o problemă comună cu cea a populaţiei din localităţile din Delta Dunării.
