Premium
Parcul urban poate fi considerat un ecosistem artificial, însă are un rol esenţial asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei, a dezvăluit luni prima evaluare la nivel mondial a microbiomului din zonele verzi ale oraşelor, relatează Xinhua.
Studiul, publicat în jurnalul ştiinţific Science Advances, a constatat că până şi cele mai modeste acostamente contribuie la o serie de comunităţi microbiene importante, cu rol critic pentru susţinerea serviciilor ecosistemice productive, cum ar fi filtrarea poluanţilor şi captarea dioxidului de carbon din atmosferă, scrie Agerpres.ro.
Cercetătorii, inclusiv profesorul David Eldridge de la Centrul pentru Ştiinţa Ecosistemelor din cadrul Universităţii din New South Wales (UNSW), au notat că parcurile nu sunt simple deşerturi ecologice omogenizate, aşa cum se crede, şi chiar şi acostamentele abundă în microbi importanţi.
''Spaţiile verzi urbane adăpostesc microbi importanţi aşa că, pentru susţinerea unei mulţimi de servicii ecosistemice sunt necesare numeroase parcuri şi spaţii verzi'', a declarat Eldridge.
În cadrul cercetării, au fost prelevate eşantioane de sol din diferite tipuri de spaţii verzi urbane şi ecosisteme naturale învecinate comparabile din 56 de oraşe din 17 ţări de pe şase continente.
Cercetătorii au constat că spaţiile verzi susţin mulţi microbi cu creştere rapidă care utilizează îngrăşăminte şi apă pentru irigaţii şi care pot coloniza soluri aride. Printre acestea se numără agenţi patogeni importanţi prezenţi în sistemul rădăcinilor plantelor, precum fusarium, microorganisme capabile să îndepărteze azotul din canalizare şi numeroase amibe care se hrănesc cu bacterii.
Eldridge a declarat că rezultatele reflectă un studiu realizat în zona Central Park din New York, Statele Unite, în urma căruia s-a constatat că în parcul urban exista o diversitate microbiană comparativă cu cea de la nivel global.
''Ne gândim la marginea drumului ca fiind o zonă stearpă, dar am identificat o mare varietate de microbi diferiţi în unele acostamente; acestea nu sunt deloc pustietăţi aride'', a spus Eldridge.
În condiţiile în care 68% din populaţia globală va locui în mediul urban până în 2050, studiul sugerează, de asemenea, că spaţiile verzi urbane sunt extrem de importante pentru susţinerea sănătăţii, atât mintale cât şi fizice, deoarece expunerea oamenilor la microbii din sol s-a dovedit benefică prin stimularea funcţiilor eficiente de imunoreglare şi reducerea alergiilor.
Totuşi, oamenii de ştiinţă au avertizat că, în unele ţări, spaţiile verzi adăposteau totodată o proporţie importantă de paraziţi fungici şi de agenţi patogeni ai plantelor, care sunt de multe ori dăunători importanţi din punct de vedere economic. Aceasta se poate asocia cu agenţi patogeni umani, cum ar fi listeria şi difteria.
''Ceea ce este cu adevărat interesant este că a existat o legătură puternică între produsul intern brut al unei ţări şi abundenţa microbilor care au cauzat afecţiuni umane", a spus Eldridge.
El a adăugat că motivele ar putea fi o utilizare pe scară mai largă a antibioticelor în ţările aflate în curs de dezvoltare, ceea ce duce la creşterea rezistenţei microbiene la antibiotice.
Eldridge a explicat că apa de canalizare care conţine antibiotice este apoi utilizată pentru udarea spaţiilor verzi, astfel încât, cu toate că prezenţa parcurilor este benefică, o parte din solul din aceste spaţii verzi urbane adăposteşte unii dintre aceşti microbi toxici, în special în oraşele mai sărace.
Studiul internaţional face parte dintr-o serie de cercetări care analizează importanţa spaţiilor verzi pentru sănătatea ecosistemelor. Următorul studiu va examina importanţa speciilor de muşchi din spaţiile verzi urbane pentru susţinerea solurilor sănătoase şi a habitatului important pentru microbi.
