Premium
Nivelul cel mai ridicat de fericire a tinerilor români este înregistrat în Iaşi, în timp ce valoarea cea mai redusă este în Constanţa, iar pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6,69, arată un studiu de specialitate, publicat cu ocazia Zilei Tineretului.
Conform cercetării intitulată "Tineri după pandemie: Oraşe Fericite", în medie, tinerii respondenţi punctează nivelul de fericire din oraşele lor cu 5,99/10, apoi gradul de siguranţă resimţit e peste medie (6,63/10), iar pentru proactivitate oraşele au primit un punctaj de 6,25/10.
În acelaşi timp, cel mai ridicat nivel de fericire a tinerilor e înregistrat în Iaşi, cel mai redus în Constanţa, în timp ce Cluj-Napoca e perceput drept cel mai curat şi unit oraş, iar Iaşi ca fiind cel mai accesibil.
Totodată, 6 din 10 tineri consideră că oraşele lor s-au adaptat eficient contextului pandemic, iar două din şase persoane ar dori să se implice în viitor în acţiuni de voluntariat pentru a ajuta la dezvoltarea oraşului lor.
La general, pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6,69.
Posibilitatea achiziţionării propriei locuinţe este un subiect foarte important, corelat direct de gradul de satisfacţie resimţit de tineri. Astfel, o analiză realizată de Consiliul Tineretului din România relevă faptul că majoritatea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani locuieşte împreună cu părinţii (57,8%, faţă de 49,4% în medie în UE-27, conform Eurostat). Vârsta medie la care aceştia părăsesc locuinţa părintească este de 27,9 ani.
Potrivit sursei citate, 8,4% dintre tinerii români, între 15 şi 29 ani, trăiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40% din venit pentru cheltuielile cu locuinţa, 64,7% locuiesc în gospodării supraaglomerate (raportat la 27,5%, media UE), iar 21,9% suferă de lipsa sau precaritatea severă a locuinţei (6,5% media UE).
Analiza de specialitate arată că, din 2015 până în 2020, costul închirierii a crescut cu 10,1%. O chirie medie pentru o garsonieră în Bucureşti sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minim net, în timp ce chiria pentru un apartament cu două camere 129,66% din salariul minim net, reiese din calculele specialiştilor.
Studiul "Tineri după pandemie: Oraşe Fericite" a fost realizat pe un eşantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, din cele şase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timişoara, Bacău, Constanţa, Baia Mare şi Iaşi. Sondajul a măsurat câteva dintre aspectele esenţiale ale vieţii tinerilor, precum: cât de fericiţi sunt, care este gradul de siguranţă pe care îl resimt în oraşul în care trăiesc şi care sunt lucrurile care pot fi îmbunătăţite.
„În timp ce 96% din populația Românei trăiește în locuințe proprietate personală, tinerii se confruntă cu un deficit de locuințe disponibile la prețuri accesibile. Din păcate, posibilitatea tinerilor de a deține propria casă este întârziată de lipsa diversității opțiunilor. Locuința reprezintă unul dintre factorii determinanți pentru deciziile majore ale tinerilor, printre care menționez: mutarea din casa părintească, întemeierea unei familii, alegerea momentului pentru a avea copii sau alegerea orașului în care să locuiască. Stabilitatea și siguranța reprezintă nu doar dorințe ale tinerilor, ci nevoi de baza ce trebuie adresate cu prioritate.”, a declarant Gabriel Carnariu, președintele Consiliului Tineretului din România.
