Cei mai importanţi aliaţi europeni ai Kievului s-au coordonat vineri cu preşedintele Volodimir Zelenski pentru a respinge elementele-cheie ale planului american de încheiere a războiului din Ucraina, relatează News.ro.
După prezentarea planului american care prevede numeroase concesii din partea Ucrainei, Friedrich Merz, Emmanuel Macron şi Keir Starmer au salutat „eforturile americane”, dar l-au asigurat pe Volodimir Zelenski de „sprijinul lor total şi neclintit pe calea către o pace durabilă şi justă”.
Cancelarul german Friedrich Merz, preşedintele francez Emmanuel Macron şi Keir Starmer din Marea Britanie au convenit vineri, într-o convorbire telefonică cu Zelenski, că forţele armate ale Ucrainei trebuie să rămână capabile să-şi apere suveranitatea şi că linia de contact actuală ar trebui să fie punctul de plecare pentru orice negocieri de pace, potrivit unei declaraţii a guvernului german.
Liderii europeni au declarat că doresc o „pace durabilă şi justă” şi să protejeze „interesele vitale ale Europei şi Ucrainei”, potrivit Berlinului.
Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a reamintit, de asemenea, poziţia de lungă durată a europenilor, potrivit căreia orice acord teritorial cu Rusia ar trebui negociat cu Kievul.
Guvernul german consideră că linia de front din Ucraina ar trebui să fie „punctul de plecare” pentru un acord şi că Kievul ar trebui să rămână „capabil să se apere singure”, în timp ce planul american prevede concesii teritoriale către Moscova şi limitarea efectivelor armatei ucrainene.
Solicitarea CE
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că va organiza consultări cu privire la noul plan de pace al SUA care vizează încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, informează dpa, relaează Agerpres.
"Vom discuta situaţia atât cu liderii europeni, cât şi cu liderii de aici, în marja G20", a declarat ea într-o conferinţă de presă la Johannesburg, unde discuţiile încep sâmbătă.
Ea a adăugat că îl va contacta şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Von der Leyen nu a comentat conţinutul planului. Potrivit preşedintelui Consiliului UE, Antonio Costa, propunerea nu a fost încă transmisă oficial UE de către SUA.
SUA nu participă la summitul G20 din acest an.
Se pare că planul include propuneri de recunoaştere a Peninsulei Crimeea şi a regiunilor Doneţk şi Lugansk ca teritoriu rusesc de facto. De asemenea, ar impune Ucrainei să renunţe la statutul de membru NATO în Constituţia sa şi să limiteze numărul forţelor sale armate la 600.000 de soldaţi.
"Nimic nu ar trebui decis cu privire la Ucraina fără Ucraina", a declarat vineri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP, după ce un plan american în 28 de puncte a fost transmis Kievului, dar la elaborarea căruia nu au participat nici ucrainenii, nici europenii.
Preşedintele ucrainean a afirmat că "i-a informat" pe şefa executivului european şi pe preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, despre planul lui Trump destinat să pună capăt invaziei ruse care durează de aproape patru ani.
"În ceea ce priveşte etapele următoare, liderii europeni se vor reuni mâine (sâmbătă) în marja summitului G20, apoi în Angola", unde va avea loc un summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană, a comentat Ursula von der Leyen pe platforma X.
Ce spune șefa diplonației UE
Rusia încearcă să împiedice intrarea în vigoare a sancţiunilor americane împotriva exporturilor sale de petrol prin anunţul făcut dinspre Washington a unui plan de pace cu privire la Ucraina, a declarat vineri şefa diplomaţiei Uniunii Europene, Kaja Kallas, citată de France Presse.
"Astăzi este ziua în care sancţiunile americane împotriva Rusiei urmau să intre în vigoare. Sper că nu vom vedea o decizie de amânare a acestora, pentru că exact asta îşi doreşte Rusia", a declarat Kallas presei la Bruxelles.
Într-o decizie salutată de europeni şi Ucraina, administraţia preşedintelui Donald Trump a anunţat luna trecută sancţiuni împotriva celor două principale companii petroliere ruse, Lukoil şi Rosneft, ale căror efecte au început să se simtă chiar înainte de intrarea lor în vigoare.
Grupul petrochimic indian Reliance Industries a anunţat joi că a încetat importurile de ţiţei rusesc în rafinăria sa, ale cărei produse erau destinate exportului.
Moscova încearcă de asemenea să împiedice discuţia în curs de desfăşurare la Bruxelles privind utilizarea activelor băncii sale centrale îngheţate în Europa, via un "împrumut reparatoriu" în favoarea Ucrainei, a adăugat responsabila UE.
"Ceea ce mai doreşte Rusia este să amânăm discuţiile privind împrumutul pentru despăgubiri, astfel încât activele îngheţate să nu fie folosite în beneficiul Ucrainei", a mai declarat ea, la finalul unui forum care a reunit cele 27 de ţări membre UE şi ţări din Asia şi Oceania.
"Trebuie să fim foarte fermi în a le spune partenerilor noştri din Asia şi Oceania că nu vom cădea în aceste două capcane", a adăugat Kallas.
Europenii discută despre utilizarea acestor active îngheţate, dintre care 210 miliarde de euro se află în Belgia, pentru a finanţa un împrumut de circa 140 de miliarde de euro pentru Ucraina.
"Cu toţii vrem ca acest război să se termine. Dar modul în care se va termina este important: recompensarea agresiunii Rusiei nu va face Ucraina, Europa sau regiunea indo-pacifică mai sigure", a adăugat şefa diplomaţiei UE.
Planul în 28 de puncte prezentat de SUA prevede în special ca Ucraina să cedeze Rusiei regiunile Doneţk şi Luhansk din estul ţării, ca Rusia să revină în G8 şi ca Ucraina să îşi reducă armata şi să nu se alăture niciodată NATO, printre altele.
G20: Secretarul general al ONU afirmă că o "soluţie de pace pentru Ucraina" trebuie să respecte "integritatea sa teritorială"
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat vineri că orice "soluţie de pace" pentru Ucraina trebuie să respecte "integritatea sa teritorială", înaintea unei reuniuni G20 la Johannesburg, relatează AFP, conform Agerpres.
Întrebat la o conferinţă de presă la Johannesburg despre planul de pace pentru Ucraina propus de Statele Unite, el a subliniat că acesta "nu a fost niciodată prezentat oficial de Statele Unite sau de vreo altă entitate".
Însă un plan de pace ar trebui să respecte Carta ONU şi dreptul internaţional, a adăugat el.
"O soluţie de pace pentru Ucraina, în conformitate cu aceste principii, ar respecta şi rezoluţiile Adunării Generale a ONU, care prevăd clar că integritatea teritorială a Ucrainei şi, în sens mai larg, integritatea teritorială a statelor din întreaga lume, trebuie respectată", a insistat el.
Planul în 28 de puncte propus de Washington prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Doneţk şi Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind ruseşti, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei şi care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson şi Zaporojie din sud şi sud-est ar fi împărţite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi îngheţată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk şi în cea nord-estică Harkov.
De asemenea, Ucrainei i se solicită să-şi limiteze forţele armate, reducându-şi efectivele la cel mult 600.000 de soldaţi, să renunţe la toate armele cu rază lungă de acţiune, precum şi la aspiraţia de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să şi-l înscrie în Constituţie.
În schimb, Ucraina ar putea primi garanţii de securitate occidentale prin care un atac asupra ei să fie considerat drept un atac asupra "comunităţii transatlantice", dar fără prezenţa de trupe străine pe teritoriul său. Totuşi, avioane de luptă europene vor putea staţiona în Polonia vecină, în cadrul garanţiilor de securitate.
Comentează