Cea de-a 79-a Adunare Mondială a Sănătăţii a început luni la Geneva, iar directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat provocările cu care se confruntă această agenţie din cadrul ONU, informează DPA, potrivit Agerpres.
Vremuri periculoase
"Trăim în vremuri dificile, periculoase şi dezbinate", a declarat el în deschiderea reuniunii, care are loc la o zi după ce OMS a declarat o urgenţă internaţională de sănătate publică în RD Congo şi Uganda în urma unui focar infecţios cauzat de virusul mortal Ebola.
Principala sarcină a adunării, care este cel mai înalt for decizional al OMS, constă în adoptarea unei anexe privind Accesul la agenţi patogeni şi partajarea beneficiilor (PABS), o parte esenţială a Acordului OMS privind Pandemiile, însă procedura de adoptare nu este aşteptată să aibă loc în cadrul reuniunii din cauza lipsei de consens între statele membre.
Într-un comunicat emis la începutul lunii mai, OMS a transmis că sistemul PABS are menirea de a asigura partajarea rapidă a informaţiilor despre agenţii patogeni cu potenţial pandemic şi împărţirea justă şi echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea acestora, cum ar fi vaccinurile, diagnosticele şi terapiile.
Finalizarea Anexei PABS este necesară pentru ca ţările să poată să continue semnarea şi ratificarea Acordului OMS privind Pandemiile, care a fost adoptat anul trecut însă fără această anexă. Totuşi, ratificarea în mod individual de fiecare ţară poate continua doar după finalizarea acesteia.
Comparația cu COVID-19
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că lumea riscă să fie mai puțin pregătită pentru o nouă pandemie decât înainte de COVID-19.
Reprezentanții OMS au declarat că epidemia de Ebola din Uganda și Republica Democrată Congo este o „urgență de sănătate publică de interes internațional”, în timp ce mai multe state încearcă simultan să limiteze un focar de hantavirus asociat unei croaziere în America de Sud, relatează Al Jazeera.
Potrivit experților citați de publicație, noile focare readuc în atenție întrebările privind capacitatea comunității internaționale de a răspunde unei noi pandemii, la câțiva ani după criza COVID-19
OMS se confruntă cu o gravă criză de finanțare, după reducerea contribuțiilor internaționale și retragerea oficială a Statelor Unite din organizație la începutul acestui an. Administrația președintelui Donald Trump a acuzat OMS că a gestionat defectuos pandemia de COVID-19 și alte crize sanitare internaționale.
Readucerea finanțării
Ca urmare, bugetul programelor OMS pentru perioada 2026-2027 a fost redus cu 9%, la aproximativ 6,2 miliarde de dolari, ceea ce a determinat organizația să limiteze unele programe esențiale de pregătire pentru pandemii.
„Reducerea finanțării OMS a slăbit direct capacitatea de supraveghere epidemiologică și pregătirea pentru răspunsul la epidemii și pandemii”, a declarat pentru Al Jazeera Kaja Abbas, profesor asociat de epidemiologie a bolilor infecțioase la London School of Hygiene & Tropical Medicine.
Experții avertizează că lipsa unei coordonări rapide între state poate întârzia detectarea focarelor și răspunsul medical internațional. În cazul recentului focar de hantavirus, pasageri și membri ai echipajului din peste 20 de țări au necesitat monitorizare și coordonare transfrontalieră.
În paralel, negocierile privind un tratat internațional pentru pandemii rămân blocate din cauza disputelor dintre state asupra accesului echitabil la vaccinuri și tratamente.
Curentul antivaccinist
Medici și specialiști în sănătate publică atrag atenția și asupra creșterii curentului antivaccinist, alimentat de dezinformarea din social media și de reducerea investițiilor în cercetarea vaccinurilor. Administrația americană a anulat anul trecut finanțări de aproximativ 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea vaccinurilor pe bază de ARN mesager (mRNA).
Specialiștii în epidemiologie avertizează că tensiunile geopolitice și problemele economice globale complică suplimentar pregătirea pentru viitoare crize sanitare. Creșterea prețurilor la energie și perturbarea lanțurilor de aprovizionare au dus deja la scumpirea medicamentelor în mai multe state.
„Bolile infecțioase emergente devin tot mai frecvente și mai complexe, însă multe țări reduc investițiile în pregătire, în loc să le consolideze”, a declarat Krutika Kuppalli, medic specialist în boli infecțioase, cu expertiză în patogeni emergenți și gestionarea focarelor epidemice.
Totuși, OMS și experții internaționali susțin că există și progrese importante după pandemia de COVID-19, inclusiv dezvoltarea rapidă a vaccinurilor și îmbunătățirea cooperării științifice internaționale.
„Solidaritatea este cea mai bună imunitate”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
