Gigantul petrolier rus Lukoil, vizat de sancțiuni severe din partea Statelor Unite, nu a solicitat până în prezent autorităților române instituirea unui regim de supraveghere specială pentru companiile sale locale, procedură care ar permite continuarea activității după intrarea în vigoare a măsurilor punitive. Termenul-limită stabilit de Washington a fost prelungit recent până la 13 decembrie, perioadă în care afilierile Lukoil pot funcționa doar dacă sunt preluate de un cumpărător acceptat de autoritățile americane. În lipsa unui astfel de transfer, singura cale de continuare ar fi fost intrarea sub monitorizare strictă, notează profit.ro.
Legislația românească, prin OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, permite firmelor locale controlate de entități sancționate să solicite ANAF instituirea unui sistem de supraveghere specială. Procedura poate fi inițiată chiar înainte de aplicarea efectivă a înghețării fondurilor, pentru a evita blocarea operațiunilor comerciale. Condiția esențială este ca măsura restrictivă să aibă un impact economic major asupra activității companiilor vizate.
Potrivit actului normativ, intrarea sub supraveghere specială duce la dezghețarea fondurilor, însă regimul poate fi instituit doar la cererea companiilor afectate, nu din inițiativa autorităților statului. Deși mecanismul este prevăzut în legislație, companiile Lukoil din România nu au activat această posibilitate până în prezent, în ciuda presiunilor generate de sancțiunile americane.
Bulgaria a intervenit direct, România încă discută modificări legislative
În timp ce legislația românească limitează intervenția statului la solicitarea firmelor vizate, Bulgaria a adoptat recent o lege prin care autoritățile de la Sofia au putut impune unilateral un administrator extern pentru operațiunile Lukoil. Măsura a venit în contextul acelorași sancțiuni americane și a permis menținerea funcționării rafinăriei bulgărești fără dependență managerială de grupul rus. În România, ideea unei soluții similare a fost evocată de președintele Nicușor Dan și de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care au vorbit despre necesitatea unei intervenții temporare a statului la rafinăria Petrotel Ploiești.
Ulterior însă, proiectul nu a mai avansat, iar autoritățile au transmis că analizează un mecanism general aplicabil situațiilor de acest fel. Potrivit Guvernului, un proiect de act normativ—cel mai probabil o ordonanță—urmează să fie finalizat în perioada următoare, în cadrul unui grup de lucru coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, însă nu sunt cunoscute detalii privind conținutul și aplicabilitatea sa imediată.
În România, Lukoil controlează rafinăria Petrotel Ploiești, peste 300 de stații de carburant, operațiuni de comerț cu uleiuri auto, trading de țiței și gaze, precum și aproape 88% dintr-o concesiune offshore de gaze naturale din Marea Neagră. Activitățile sunt derulate prin Petrotel Lukoil SA, Lukoil România SRL, Lukoil Lubricants East Europe SRL, Litasco SA Geneva – Sucursala București, Sustainable Energy Supply North SRL și Lukoil Overseas Atash BV Amsterdam – Sucursala București. Legislația permite și persoanelor care justifică un interes să depună cereri pentru derogări de la sancțiuni, cu condiția prezentării unor probe care să demonstreze lipsa riscului de eludare a măsurilor internaționale.
ANAF: Nicio solicitare primită de la companiile Lukoil
Profit.ro a solicitat ANAF informații privind eventuale cereri din partea companiilor Lukoil pentru intrarea sub supraveghere specială sau pentru derogări de la sancțiuni. Instituția a transmis oficial că nu a primit nicio astfel de solicitare ”cu privire la societățile menționate”, nici în privința supravegherii speciale, nici în privința derogării de la măsurile internaționale. Astfel, la acest moment, business-urile Lukoil funcționează fără ca România să fi activat vreun mecanism de protecție sau control suplimentar.
Conform procedurii stabilite de OUG nr. 202/2008, dacă o companie ar solicita supravegherea specială, ANAF ar trebui să transmită cererea către Ministerul Economiei, care decide dacă aprobă măsura. În cazul unui răspuns favorabil, ministerul desemnează un supraveghetor cu drept de acces la toate documentele societății, la sediile acesteia și la ședințele de management, în calitate de observator. Supraveghetorul este remunerat din fondurile companiei, cu o indemnizație ce poate ajunge la nivelul maxim prevăzut pentru membrii consiliilor de administrație sau pentru funcțiile de conducere.
Persoana desemnată are obligația de a monitoriza activitatea firmei pentru detectarea oricăror tranzacții suspecte cu entități sancționate, de a informa autoritățile competente și de a întocmi rapoarte lunare. Regimul a mai fost aplicat în România în 2022, în cazul combinatului siderurgic Artrom, și este comparabil cu măsurile luate de Germania în același an pentru operațiunile locale ale Rosneft, responsabile pentru aproximativ 12% din capacitatea de rafinare a celei mai mari economii europene.
Comentează