Premium
Surse judiciare afirmă pentru STIRIPESURSE că EPPO, Parchetul Uniunii Europene, ar fi preluat pentru continuarea cercetărilor aproximativ 15 dosare penale aflate la DNA, și în care se fac investigații privind fraudarea bugetului UE.
Potrivit acestora dosarele vor fi instrumentate tot în România, de către procurori români dar care operează pentru EPPO.
Citește și: IJ ar fi `lucrat pe SUB MÂNĂ` pentru ELIMINAREA procurorului din cazul COLECTIV...
Aceleași surse au explicat că dacă în respectivele dosare procurorii de anchetă vor dori să ia măsuri preventive față de cei anchetați acestea vor fi analizate de către judecători de drepturi și libertăți din România, la patru instanțe anume desemnate pentru astfel de proceduri în dosare EPPO.
Este vorba despre Curțile de Apel Timișoara, Cluj, Iași și București, și instanțele aflate în arondismentul acestora.
Sursele citate nu au putut oferi detalii privind numărul persoanelor deja cercetate în aceste dosare, stadiul cercetărilor sau suma considerată fraudată din bugetul UE până la acest moment.
Aproape 240 de dosare propuse de DNA
Direcția Națională Anticorupție a răspuns oficial STIRIPESURSE și arată că structura a propus EPPO 234 de dosare spre „evocare”, mai precis pentru preluarea cercetărilor, dar nu oferă detalii privind numărul dosarelor pe care EPPO le-a „evocat”.
„DNA (structura centrală și teritorială) a transmis către Parchetul European (EPPO) o informare privind 234 de dosare penale care ar îndeplini criteriile necesare pentru ca Parchetul European să își exercite dreptul de evocare (preluare), în conformitate cu Regulamentul 1939/2017 privind operaționalizarea EPPO și cu Legea Nr. 6 din 18 februarie 2021privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939.
În acest moment, nu vă putem oferi date despre numărul dosarelor preluate de EPPO din totalul precizat mai sus, acest tip de informații nefiind gestionat de către DNA.
Citește și: Precedentul PERICULOS pe care îl ÎNCEARCĂ judecătorii din CSM...
Cele 234 dosare la care ne-am referit anterior au ca obiect infracțiuni de fraudă a fondurilor europene , așa cum sunt prevăzute de dispozițiile art.181, art.182și 184 din Legea 78/2000 (folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene sau schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene)”, se arată în răspunsul Direcției adresat STIRIPESURSE.
Prim dosar de mare amploare pe masa EPPO
Conflictul de interese de care este acuzat premierul ceh, miliardarul Andrej Babis, în calitate de politician şi om de afaceri, a fost adus în faţa noului Parchet European (EPPO) care a început să lucreze la 1 iunie, a anunţat joi un procuror de la Praga, notează AFP.
Rapoarte "pe două subiecte au fost trimise noului parchet" european, a declarat pentru AFP procurorul Boris Havel, ca răspuns la o întrebare, fără a oferi detalii, informa Agerpres.
EPPO, însărcinat cu lupta împotriva fraudei, va monitoriza în special utilizarea celor 750 de miliarde de euro din planul de relansare care urmează să fie distribuiţi pentru a ajuta ţările Uniunii Europene să facă faţă consecinţelor crizei sanitare.
Într-un raport de audit făcut public în aprilie, Comisia Europeană a estimat că rolul dublu al lui Andrej Babis în calitate de prim-ministru şi proprietar al holdingului ceh Agrofert (agroalimentare, produse chimice, mass-media), care i-a permis să-şi construiască averea, este un conflict de interese.
Andrej Babis, al cincilea cel mai bogat om din Cehia, a negat că ar fi acţionat ilegal.
El a susţinut că a transferat proprietatea holdingului Agrofert către două fonduri fiduciare în februarie 2017, când era ministru de finanţe, pentru a respecta o lege anticorupţie personalizată pentru el şi denumită "Legea Babis".
Dar documente accesibile publicului arată că el este în continuare adevăratul proprietar al Agrofert.
Comisia Europeană a ajuns la aceeaşi concluzie, subliniind că Babis exercită "o influenţă decisivă asupra fondurilor fiduciare".
"Societăţile grupului nu ar fi trebuit să primească subvenţii", a estimat Comisia. Toate ajutoarele şi subvenţiile acordate după februarie 2017, dată la care Babis a transferat proprietatea asupra Agrofert către fondurile fiduciare, sunt considerate ilegale, potrivit acesteia.
Citește și: Soțul unei foste CANDIDATE la prezidențiale a dat EXPLICAȚII la ICCJ...
Raportul solicita o corecţie financiară de 100% din cheltuielile declarate pentru toate subvenţiile acordate Agrofert după 2017.
Babis s-a mai confruntat, joi, cu o moţiune de încredere, depusă de opoziţie pentru presupusul său conflict de interese şi proasta sa gestionare a pandemiei de COVID-19.
Premierul a supravieţuit votului, opoziţia obţinând doar 89 de voturi din totalul celor 200 de parlamentari.
Chiar dacă ar fi pierdut acest vot, preşedintele Milos Zeman, un aliat al lui Babis, a făcut cunoscut că acesta va rămâne în funcţia de prim-ministru până la alegerile generale programate pentru 8 şi 9 octombrie.
Joi, în plenul parlamentului, Babis a atacat UE: "Nimeni din străinătate nu se va amesteca în treburile noastre", a exclamat el.
"Nu vrem ca Parlamentul European, fanaticii verzi, să ne conducă ţara", a adăugat el.
