Peste 400 de posibile victime ale traficului sau exploatării, originare din România și Bulgaria, au fost găsite cerșind în Atena și Salonic, din ianuarie 2024 până la sfârșitul lunii martie a acestui an. Datele au fost anunțate în cadrul unui eveniment de bilanț al acțiunii speciale „Servicii de coordonare pentru victimele traficului de persoane în Balcanii de Sud-Est”, care este desfășurată în Grecia, Bulgaria și România. În Grecia, programul este implementat de ARSIS în colaborare cu Centrul Național pentru Solidaritate Socială (EKKA), în Bulgaria de Serviciul de Stat pentru Protecția Copilului și A21, iar în România de Terre des hommes Romania.
După cum a anunțat Valantis Papathanasiou, avocat, coordonator al acțiunii speciale, în cadrul programului au fost identificate în Atena și Salonic 462 de posibile victime ale traficului sau exploatării, dintre care 289 erau cetățeni bulgari, iar restul români. Aceștia au fost descoperiți pe stradă, în timp ce cerșeau, și au fost abordați de profesioniști care vorbeau limba lor (bulgară și română), potrivit Hellas Journal, citează Rador Radio România.
Bulgarii, victime ale traficului în Salonic, românii, în Atena
Conform rezultatelor acțiunii streetwork implementate în Atena și Salonic, în capitala Greciei au fost identificate 240 de potențiale victime ale traficului, în principal din România, iar în Salonic 222 de persoane, majoritatea din Bulgaria, probabil datorită proximității. Majoritatea erau persoane fără adăpost sau care locuiau în condiții precare, iar toate datele colectate de ARSIS au fost furnizate autorităților.
„În Salonic, victimele traficului de persoane au fost identificate în centrul orașului sau la semafoare, la intersecții în afara orașului, dar și în Perea, Halkidiki și alte orașe”, a declarat Nikos Kotoulas, asistent social pentru acțiunea specială streetwork a ARSIS din Salonic. La Atena, potrivit lui Irini Topsi, specialist în științe sociale la ARSIS, victimele traficului de persoane au fost identificate în interiorul, dar și în afara centrului istoric, la manifestările culturale și sărbători, dar și în fața centrelor comerciale.
Necesitatea continuării cooperării transnaționale
Important, în opinia lui Valantis Papathanasiou, a fost că, în cadrul acțiunii, a fost elaborat un manual care prezintă cadrul legal în legătură cu traficul de persoane și a fost semnat un protocol de cooperare transnațională care definește responsabilitățile și serviciile oferite de fiecare țară în domeniile identificării, protecției și repatrierii potențialelor victime ale traficului de persoane. „În același timp, am programat întâlniri cu alte organizații și parteneri pentru a disemina protocolul de cooperare care include bune practici și mecanismele de cooperare care au fost dezvoltate”, a mai declarat Papathanasiou.
Theodora Gianni, șefa departamentului primire din cadrul direcției pentru intervenții sociale a Centrului Național pentru Solidaritate Socială (EKKA), a vorbit despre necesitatea dezvoltării unui sistem de răspuns imediat și cooperare cu poliția, procuratura și consulatele țărilor de unde provin potențialele victime ale traficului de persoane. „În plus, este necesară o planificare pe termen lung, deoarece acestea sunt grupuri de persoane aflate într-o situație vulnerabilă, copii sau adulți cu probleme de sănătate fizică sau mintală”, a adăugat Theodora Gianni.
Rolul cooperării transnaționale dintre actorii implicați în program a fost lăudat de Monica Nikolova, directoarea A21 Bulgaria, și de Marga Stoyannova, reprezentanta Serviciului de Stat pentru Protecția Copilului din Bulgaria, solicitând continuarea bunelor practici care au fost dezvoltate.
Comentează