DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Tăcerea de la Cotroceni deranjează! Iohannis, somat să se exprime legat de schimbările în legislaţia de analiză a plagiatelor

www.presidency.ro
iohannis cotroceni

Treisprezece organizaţii şi mişcări civice şi mai mult de 160 de profesori universitari şi cercetători din ţară şi străinătate îi solicită, printr-o scrisoare deschisă, preşedintelui Klaus Iohannis, în calitate de promotor al unei Românii educate, să îşi precizeze poziţia faţă de propunerile de modificare a regulilor de analiză a plagiatelor, care, în opinia lor, „periclitează ireversibil eforturile mediului academic de a promova etica şi integritatea în universităţi”.

Semnatarii îi cer preşedintelui României să ia atitudine public faţă de recenta iniţiativă legislativă a ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, de modificare a legislaţiei CNATDCU, prin care sunt create mecanisme legale de salvare a plagiatorilor, dar şi instrumente care vor îngreuna sau vor face imposibilă emiterea unor verdicte de plagiat, după cum se arată în scrisoare.

Proiectul de modificare a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi în special a metodologiei de analiză a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat, aflat în dezbatere publică în acest moment, reprezintă „o formă mascată de amnistiere individuală a plagiatorilor şi încurajează frauda academică”.

Între semnatarii scrisorii se numără atât academicieni, cât şi un număr important de actuali şi foşti membri ai CNATDCU, dar şi membri ai altor organisme consultative ale Ministerului Educaţiei, precum Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) şi Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS).

„CNATDCU are nevoie de sprijin, nu de piedici în calea unei culturi etice universitare!”, este titlul scrisorii trimise miercuri lui Iohannis.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a pus în dezbatere pe 13 iulie o propunere de ordin ministerial care, în opinia semnatarilor, „periclitează ireversibil eforturile mediului academic de a promova etica şi integritatea în universităţi”.

„Vă solicităm ca, în calitate de iniţiator al proiectului naţional «România Educată», să vă exprimaţi public punctul de vedere faţă de consecinţele pe care le va avea asupra funcţionării CNATDCU - şi a «culturii integrităţii», pe care proiectul dumneavoastră îşi propune să o clădească - recenta iniţiativă a ministrului Sorin Cîmpeanu”.

În document este explicat: „Proiectul propus de ministrul Educaţiei modifică Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi aduce schimbări de substanţă în metodologia de analiză a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat”.

Acest proiect a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei, deşi a fost respins de Consiliul general al CNATDCU cu 15 voturi „împotrivă” şi 3 abţineri.

„Modificările propuse de ministrul Sorin Cîmpeanu reprezintă, în opinia noastră, o formă mascată de amnistiere individuală a plagiatorilor şi îi favorizează pe cei vinovaţi de fraudă academică. În plus, schimbările creează mecanisme legale de salvare a plagiatorilor, dar şi instrumente care vor îngreuna - sau chiar vor face imposibilă - emiterea unor verdicte de plagiat”.

Semnatarii au argumentat punctual:

1. Analizarea unei teze de doctorat in integrum reprezintă cea mai periculoasă capcană mascată a acestui proiect de modificare a legislaţiei CNATDCU.

O teză de doctorat poate fi declarată plagiată şi dacă în conţinutul ei se regăsesc câteva pagini plagiate, nefiind necesară analizarea ei in integrum pentru a se emite un verdict. La fel de bine, într-o teză de doctorat se poate constata plagierea unei idei, care se poate concentra într-o singură pagină. În multe situaţii, verificarea integrală a unei teze de doctorat este imposibil de realizat din cauza limitărilor obiective pe care le poate avea o comisie de analiză: accesul la surse bibliografice sau cunoaşterea de către experţi a tuturor lucrărilor publicate vreodată pe un anumit subiect/ domeniu. De asemenea, analizarea in integrum a unei teze de doctorat poate prelungi excesiv de mult emiterea unui verdict, ducând la o tolerare de facto a plagiatelor pe perioade care pot să acopere aproape întreaga carieră academică sau profesională a unor persoane bănuite de plagiat. Prin comparaţie, în prezent, deşi termenul legal de emitere a unui verdict este de 45 de zile şi se analizează strict doar porţiunile sesizate de un reclamant, există teze de doctorat pentru care nu s-a emis un verdict nici după cinci ani de la înregistrarea unei sesizări. Este uşor de înţeles de ce obligativitatea analizei in integrum ar putea duce la amânarea unui verdict sine die.

2. Conform proiectului, sesizările care vizează teze de doctorat deja analizate vor fi declarate admisibile doar dacă acestea privesc alte capitole dintr-o teză sau dacă aduc elemente noi, care nu au fost „cunoscute” anterior de CNATDCU. Pot exista situaţii în care lucrările-sursă sunt într-adevăr „cunoscute” de comisie, fiind menţionate în sesizare, dar să fie excluse din analiză din cauza accesului limitat la acestea. Noile reguli statuează că lucrări excluse din analiză din motive operaţionale nu mai pot fi invocate niciodată în sesizările de plagiat.

Prin această măsură se încearcă eliminarea posibilităţii de a depune o nouă sesizare pentru o parte dintr-o teză de doctorat care a fost declarată neplagiată fie într-un mod părtinitor, fie din cauza unor limitări obiective, dar temporare. S-ar putea ajunge, astfel, la situaţii în care unei persoane să-i fie refuzat dreptul legitim de a face o sesizare, chiar dacă este vorba despre un autor care constată că el însuşi a fost plagiat într-o teză de doctorat. Astfel, deşi un autor plagiat ar putea identifica dovezi solide de plagiat care nu au fost analizate din toate perspectivele de o comisie anterioară, acesta nu ar putea să depună o nouă sesizare.

3. O altă modificare majoră se referă la excluderea UEFISCDI din procedura de sesizare a plagiatului şi la înfiinţarea unei noi structuri - Serviciul Secretariat CNATDCU - ale cărei atribuţii vor include pronunţarea asupra condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări care se referă la conţinutul ştiinţific al unei teze de doctorat. În plus, propunerile ministrului Educaţiei introduc un nou filtru - un aviz al Direcţiei Juridice a Ministerului Educaţiei - care ar urma să-şi dea obligatoriu acordul, în premieră istorică, pe procedura de admitere a unei sesizări de plagiat.

Această procedură de triere birocratică a sesizărilor prin Serviciul Secretariat CNATDCU devine un instrument de selecţie a priori, de către persoane care nu au competenţele necesare pentru a se pronunţa asupra conţinutului ştiinţific al tezelor de doctorat, care acoperă toate domeniile doctorale recunoscute prin legislaţia românească.

CNATDCU funcţionează prin intermediul unor comisii de specialitate, în care cadre didactice şi cercetători cu expertiză pe un anumit domeniu academic analizează tezele de doctorat şi de abilitare.

De asemenea, în procedura de admitere a sesizărilor a fost inclusă şi Direcţia Juridică a Ministerului Educaţiei, care ar urma să ateste legalitatea referatului de admitere întocmit de Serviciul Secretariat CNATDCU, fapt care va birocratiza şi va îngreuna excesiv procedura de sesizare.

„Toate aceste modificări sunt contrare demersului declarat al «României Educate» de promovare a unei «culturi a integrităţii» în mediul universitar, una în care «buna guvernanţă, etica şi integritatea devin valori fundamentale» până în 2030. Credem că este nevoie ca actorii politici să îşi asume importanţa educaţiei ca pilon central pentru o Românie democratică şi prosperă prin promovarea valorilor profesionalismului şi integrităţii. Un sistem academic care nu se află sub semnul integrităţii este un sistem fără viziune, sortit eşecului, iar România contemporană nu îşi poate permite un eşec sistemic la nivelul învăţământului doctoral şi al cercetării ştiinţifice”, a mai fost transmis.

Semnatarii i-au amintit preşedintelui despre că a vorbit, în primul mandat, despre „a-i sancţiona pe cei care au copiat şi pentru a salva bunul renume al celor care nu au copiat” şi despre datoria instituţiilor României de a trasa o demarcaţie fără de echivoc între meritocraţie şi impostură. „În calitatea dumneavoastră de iniţiator al proiectului «România Educată», vă solicităm pe această cale să împiedicaţi transformarea propunerii de modificare a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a CNATDCU, iniţiată tocmai de ministrul pe care l-aţi desemnat să implementeze proiectul, într-o modalitate legală de salvare a plagiatorilor (...) Aveţi, ca promotor al «României Educate», şi responsabilitatea morală de a veghea ca valorile-cheie la care aspiră mediul academic românesc să nu fie deturnate”.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.