Tânăra pe care Gicuță din Apărători a vrut să o ardă în portbagaj, mărturii cutremurătoare: Avem crezut că nu mă mai salvează nimeni și nimic

Tânăra din București răpită și băgată în portbagajul mașinii de către Gicuță din Apărători fac mărturii cutremurătoare. Tânăra susține că a reușit să sune la 112 din portbagajul mașinii și a primit link-ul de localizare, însă când a realizat că bărbatul a dat foc mașinii a crezut că va muri și nimeni nu o va mai salva.

„Nu știu dacă și-a dat seama că am sunat la 112, telefonul era conectat prin Bluetooth în mașină, iar eu când am sunat din portbagaj, nu auzeam nimic și nu înțelegeam de ce. La scurt timp, el a oprit mașina și am apucat să primesc locația (n.r. linkul de localizare de la STS)”, a spus ea pentru RomâniaTv.

Întrebată dacă și-a dat seama că dă foc mașinii, tânăra a spus: „Nu. Când a oprit mașina ultima dată, mă gândeam că stă pe loc. Nu mă gândeam că dă foc”.

„M-a lovit. Nu am de unde să știu dacă era drogat. Am mai avut divergente. Nici dacă face o zi de pușcărie, nici dacă face 30 de ani, pe mine nu mă ajuta cu nimic. Mi-a fost teamă că o să mor. Atunci când am simțit fumul ăla am crezut că nu mă mai salveaza nimeni. Știam că am 6% baterie. Am accesat link-ul după ce am închis primul apel și mă gândeam dacă oare mă mai urmărește cineva de la 112. Eu am sunat imediat cum m-a băgat în portbagaj. Prima oară am sunat din portbagaj. Eram în mers când am sunat. Cum a plecat de pe loc, eu fiind în portbagaj, atunci am sunat prima dată. A reușit să mă bage în portbagaj fiindcă avea un cuțit în mână, un briceag. Nu m-am opus foarte mult. Îmi era teamă să nu mă înjunghie. M-a mai lovit, dar nu s-a ajuns până aici. Au fost multe motive pentru care ne-am luat la ceartă, de o vreme ne certăm din orice. Printre care și acei bani. Nu este o datorie veche. Îi dădusem banii în seara aia. Nu a respectat promisiunea. A zis că îmi dă banii după ce cântă”, a continuat ea.

Tânăra a mărturisit că nu spera că va mai fi salvată. Credea că va muri și că totul se termină acolo.

„Nu credeam că mă vă găsi cineva, acceptasem ideea că voi muri, îmi doream doar să nu ajung să simt flăcările. Deja cădeam ca într-un somn. Mă vedeam ținându-mă de mână cu fetița mea… parcă pluteam. Îmi amintesc că râdeam și ne mișcam într-un cerc”.