Tariceanu: România este un sustinator al politicii de extindere a UE

Autor:

Publicat: 18/06/2014 12:29

'Este dorinta noastra sa sprijinim tarile balcanice pe calea europeana. Suntem un sustinator al politicii usilor deschise si, la nivel european, promovam aceasta politica. Extinderea s-a dovedit a fi una dintre politicile cele mai de succes care au contribuit la un continent mai pasnic. Împlinirea criteriilor politice, economice, dar si armonizarea cu legislatia comunitara sunt inima politicii de extindere. (...) Ne reafirmam deschiderea catre alte cooperari cu Parlamentele din zona pentru a sustine parcursul european al tarilor din Balcanii de Vest. În fata provocarilor, trebuie sa actionam împreuna, la nivel parlamentar, pentru a comunica mai bine opiniei publice europene beneficiile extinderii', a spus Tariceanu, cu prilejul Reuniunii Internationale 'Extinderea Uniunii Europene. Stadiu si provocari pentru statele din Balcanii de Vest', organizata, la Parlament, de catre Comisia pentru politica externa a Senatului. Tariceanu si-a exprimat, totodata, încrederea în viitorul comun al statelor Uniunii Europene. Si presedintele Comisiei pentru politica externa a Senatului, Petru Filip, a sustinut ca România are hotarârea politica si cunostintele de management necesare pentru a putea veni în ajutorul statelor din Balcanii de Vest care doresc sa adere la Uniunea Europeana, Parlamentul României putând fi 'un promotor care sa sustina eforturile tarilor balcanice'. 'Salutam pachetul CE pentru extindere care confirma angajamentul UE de a sprijini statele în eforturile lor de reforma si de a îndeplini toate conditiile impuse. Noi vrem sa promovam politica de coeziune din UE si sa luptam împotriva saraciei si excluziunii sociale. (...) Si Italia si România au convingerea ca tarile din Balcanii de Vest reprezinta o realitate culturala, reala, de apartenenta la ceea ce înseamna Europa', a declarat Filip. Acesta a punctat faptul ca procesul de integrare este 'unul dificil si solicitant, care presupune reforme profunde pentru a atrage dupa sine schimbari în plan economic si social' si ca diplomatia inter-parlamentara poate juca, în acest context, un rol important. Atât Calin Popescu-Tariceanu, cât si Petru Filip au atras atentia cu privire la faptul ca, dupa alegerile europarlamentare din 25 mai, fortele eurosceptice 'au iesit întarite', fiind necesara o reasigurare a faptului ca Uniunea Europeana poate depasi aceste provocari. 'Euroscepticii ne fac sa fim înca si mai angajati pe aceasta cale aleasa. Alegerile PE au fost un test pentru statele membre, dar si pentru proiectul european. Au iesit la lumina miscari nationaliste si extremiste în Europa care se manifesta constant, coerent, reprezentând un pericol pentru proiectul european. Partidele eurosceptice vor fi prezente în PE si vor fi foarte vocale. Este însa un test care trebuie trecut pentru a arata ca proiectul european este de nezdruncinat si ca institutiile europene pot face fata acestor provocari. În acest context, statele din Balcani au nevoie de un suport suplimentar. Aceste provocari, ca si oportunitatile în contextul noului PE ales, sunt procese importante si suntem convinsi ca politicile de transformare vor aduce beneficii atât pentru tarile UE, cât si pentru proiectul european', a mai spus Petru Filip. Ministrul de Externe, Titus Corlatean, si-a exprimat speranta ca Italia, odata ce va prelua presedintia rotativa a Uniunii Europene, va plasa printre prioritatile sale si politica de extindere a Uniunii Europene. Acelasi punct de vedere a fost sustinut si de catre Vasile Puscas, negociator sef al României în perioada de pre-aderare la UE. La rândul sau, presedintele Comisiei pentru politica externa a Senatului italian, Pier Ferdinando Casini, a afirmat ca România poate fi luata drept model de catre tarile din Balcanii de Vest în ceea ce priveste modalitatea de parcurgere a drumului european, atragând totusi atentia si asupra faptului ca Europa ar trebui sa îsi schimbe discursul, mai ales în contextul în care miscarile eurosceptice tind sa capete o mai mare relevanta. 'Eu cred ca exemplul României este semnificativ în ceea ce priveste drumul reformelor, lupta împotriva coruptiei, reforma judiciara. De la 1 iulie pâna la finele anului, cât vom detine presedintia UE, Guvernul italian intentioneaza sa confere un impuls serios procesului de întarire a atentiei spre zona Balcanilor de Vest. (...) Dupa alegeri, în PE vor fi prezente grupuri antieuropene si eu cred ca, daca nu se schimba politica europeana, antieuropenismul este destinat sa creasca. Daca Europa va continua numai sa vorbeasca despre rigoare si nu va vorbi despre crestere, dezvoltare, locuri de munca, presiunea antieuropenista se va manifesta si printr-un fel de aversiune fata de intrarea noilor tari în UE. Antieuropenismul se conjuga cu antipolitica, cu populismul, cu rasismul si înseamna închidere. Înseamna: 'Gata, nu mai extindem Europa, ca deja suntem prea multi'. Azi avem o amenintare care nu mai este comunismul de acum 30 de ani, ci spiritul de închidere, rasismul, populismul', a spus oficialul italian. La evenimentul organizat de Comisia pentru politica externa a Senatului au participat reprezentanti ai Italiei, Albaniei, Macedoniei, Serbiei, Bosniei si Muntenegru. La finalul reuniunii a fost semnata o declaratie prin care atât România, cât si Italia se angajeaza, ca tari membre ale Uniunii Europene, sa sprijine parcursul european al statelor din Balcanii de Vest care doresc sa adere la Uniunea Europeana. AGERPRES

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!