Teatrul de stat "Regina Maria" din Oradea îşi deschide porţile sâmbătă, 25 octombrie, când se sărbătoreşte Ziua Europeană a Teatrelor Istorice, prilej pentru publicul larg să-i descopere arhitectura, colectivul de actori şi să se bucure de ambientul clădirii de patrimoniu.
Programul liber va avea loc timp de nouă ore, de la ora 11 până la ora 20, fiind anunţate o serie de tururi ghidate cu invitaţi speciali, ateliere de actorie, interacţiuni cu publicul spectator, precum şi o proiecţie din spectacole vechi, o expoziţie de fotografii şi costume.
Primul tur ghidat va fi susţinut sub genericul "Poveşti din culise: de la idee la spectacol" de actorii Mirela Niţă Lupu şi Sebastian Lupu.
De la ora 12.30, timp de o oră, pe scena teatrului, în sala mare, se va desfăşura atelierul de actorie "Infiniteatric", coordonat de Mirela Niţă Lupu, Cosmin Petruţ şi Carina Bunea.
De la ora 14, poveştile din culise şi transformări spectaculoase de la actor la personaj vor continua în alt tur ghidat cu invitaţii speciali Carinea Bunea, George Dometi şi Giorgiana Coman.
De la ora 15.30, noi perspective asupra artei actorului vor fi dezvăluite de Lucia Rogoz, Angela Tanko şi Ciprian Ciuciu.
O ceainărie teatrală este anunţată pentru ora 17, pe scena din sala mare, cu Anca Sigmirean, Lucia Rogoz, Mihaela Gherdan, Georgia Căprărin şi Angela Tanko.
De la ora 19, scena este deschisă unui show de improvizaţie în care publicul devine parte din joc (recomandat persoanelor cu vârste de peste 14 ani), cu: Alin Stanciu, Mihaela Gherdan, Georgia Căprărin, Cosmin Petruţ, Giorgiana Coman şi George Dometi.
Impozantul edificiu al Teatrului de Stat, numit în epocă Teatrul Orăşenesc, a marcat centrul de greutate al configuraţiei arhitecturale a Oradiei sfârşitului de secol XIX. Aflată în centrul unui veritabil muzeu de arhitectură în aer liber, această clădire în stil eclectic se impune printr-o realizare de excepţie.
La începutul secolului al XIX-lea, încep lucrările de reorganizare a pieţei centrale din Olosig (azi, Piaţa Ferdinand). S-au demolat casele mici şi sărăcăcioase, cu această ocazie fiind lărgită şi strada principală pe această porţiune, de la 9,9 la 16 metri. Multă vreme conducerea oraşului nu s-a putut decide nici în privinţa amplasării Teatrului.
Ultima variantă aleasă de Consiliul Local, în septembrie 1893, a fost Piaţa Mare (azi, Parcul 1 Decembrie). În februarie 1894, o comisie de la Teatru a lansat o licitaţie publică pentru proiectarea clădirii. S-au prezentat doar două proiecte, dar nici una dintre ele nu a corespuns.
În martie 1895, proiectarea teatrului a fost încredinţată renumitei firme vieneze "Fellner & Helmer". Cei doi antreprenori vienezi, recunoscuţi în întreaga Europă pentru rafinament şi execuţie, au înaintat un proiect care a fost acceptat, iar construcţia efectivă a început pe 21 iulie 1899.
După care polemica în ceea ce priveşte amplasarea Teatrului s-a încins din nou. După propunerile venite din partea arhitecţilor oraşului, inginerul şef al oraşului a decis să se consulte cu firma vieneză, locaţia aleasă a fost Piaţa Bemer (actuala Piaţa Ferdinand).
Văzând că problemele de ordin financiar ar putea bloca proiectul, arhitectul Kalman Rimanoczy jr. s-a angajat să ridice lângă clădirea teatrului, din materialul de construcţie recuperat din demolări şi o altă clădire - Bazarul de astăzi - pentru a realiza venituri suplimentare pentru oraş, din închirierea ei.
Lucrările la construcţia teatrului orădean au durat 15 luni, iar inaugurarea lăcaşului de cultură s-a făcut la 15 octombrie 1900. Lucrările de execuţie au fost conduse de echipa formată de arhitecţii Rimanoczy Kalman Jr., Rendes Vilmos şi Guttmann Jozsef. La două săptămâni de la inaugurare a avut loc deschiderea festivă a Teatrului.
Pe faţade se pot admira elemente decorative neoclasice, neorenascentiste, în timp ce în interior predomină stilul neobaroc. Ansamblul statuar din faţa Teatrului le reprezintă pe cele două muze protectoare ale Artei teatrale: Tragedia (Melpomene) şi Comedia (Thalia), create într-un celebru studio de sculptură din Budapesta.
Teatrul de Stat din Oradea este una dintre cele mai vechi instituţii de cultură din ţară, cu o tradiţie de 70 de ani pentru spectacolele susţinute în limba română. Actorii care urcă pe scenă în mod frecvent aparţin trupelor "Iosif Vulcan", "Arcadia" şi "Szigligeti", în sala mare care numără 650 de locuri.
Comentează