Grupurile politice pro-europene din Parlamentul European au cerut joi într-o scrisoare Comisiei Europene să ia "măsuri urgente" care să garanteze alegeri libere, corecte şi democratice în Ungaria, invocând un "risc serios de constrângere şi distorsiune" în procesul electoral în favoarea partidului de guvernământ Fidesz al premierului conservator Viktor Orban înaintea alegerilor de duminică, relatează agenţia EFE, relatează Agerpres.
Scrisoare adresată șefei CE
În scrisoarea trimisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi comisarului european Michael McGrath, responsabil cu "democraţia, justiţia şi statul de drept", respectivele grupuri politice, care formează majoritatea în Parlamentul European, acuză ceea ce descriu drept ingerinţe ruseşti, campanii de dezinformare şi manipulare, intimidarea jurnaliştilor, cumpărări de voturi, constrângerea persoanelor cu venituri mici şi interferenţe ilegale împotriva opoziţiei politice, printre altele.
Scrisoarea este semnată de aceiaşi eurodeputaţi care, la sfârşitul anului trecut, au elaborat raportul privind încălcarea de către Ungaria a "valorilor europene" şi au cerut continuarea procesului de sancţiuni care ar permite în final retragerea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul UE.
"Acestea nu sunt alegeri democratice normale, vorbim despre o autocraţie electorală în care garanţiile statului de drept au fost destructurate deliberat la practic toate capitolele", susţine eurodeputata Tineke Strik, din grupul Verzilor, autoarea principală a acelui raport şi care va participa la o misiune de observare a alegerilor la Budapesta.
În scrisoare, grupurile progresiste din Parlamentul European, respectiv popularii din PPE, socialiştii din S&D, liberalii din Renew, Verzii şi grupul Stângii cer Bruxelles-ului să realizeze o evaluare publică a calităţii democratice a alegerilor "înainte şi imediat după" votul de duminică şi să ia măsuri suplimentare în cazul deja deschis pentru încălcarea continuă a "valorilor europene" de către Viktor Orban. Grupurile conservatoare critice faţă de Bruxelles nu au semnat scrisoarea.
Semnatarii scrisorii mai vorbesc despre "o posibilă operaţiune de ingerinţă rusească" de sprijin sub acoperire al campaniei lui Orban, folosind un "tipar similar" altor cazuri de ingerinţe ruseşti, "inclusiv cel recent din (Republica) Moldova", precum şi "intimidarea, incriminarea şi stigmatizarea continuă" a jurnaliştilor "independenţi", a instituţiilor media şi societăţii civile de către guvernul ungar prin utilizarea Oficiului pentru Protecţia Suveranităţii.
Ei invocă drept exemplu ceea ce numesc "intimidarea fără precedent a statului" asupra unui "jurnalist de investigaţie" care ar fi descoperit dovezi ale unei posibile interferenţe străine. Este vorba despre un jurnalist acuzat de guvernul ungar de spionaj pentru că ar fi oferit unui serviciu secret străin numărul de telefon al ministrului ungar de externe Peter Szijjarto, număr care a fost astfel interceptat şi convorbiri ale sale cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov au fost acum scurse în presă în timpul campaniei electorale. Guvernul ungar nu a fost precizat din ce ţară este acel serviciu secret, dar Szijjarto a făcut aluzie la Ucraina.
Mai regăsim în aceeaşi scrisoare a europarlamentarilor acuzaţii despre posibile acţiuni de intimidare a persoanelor cu venituri reduse pentru a vota partidul lui Orban prin cumpărare de voturi, precum furnizarea de alimente de bază sau bani şi chiar tactici de constrângere, cum ar fi întreruperea apei sau a electricităţii ori reţinerea copiilor, pe care ecologista Tineke Strik le-a descris drept "practici mafiote".
"Acestea se adaugă documentaţiei existente care arată că partidele legate de Fidesz i-au ajutat pe cetăţenii ungari din Serbia, România şi Slovacia să-şi completeze buletinele de vot şi au trimis aceste voturi prin poştă în Ungaria", mai acuză semnatarii scrisorii adresate Comisiei Europene.
Aceasta din urmă a cerut joi Ungariei "explicaţii cât mai curând posibil" în urma dezvăluirii prin scurgeri în presă în această campanie electorală a unor discuţii telefonice ale lui Viktor Orban şi Peter Szijjarto cu omologii lor ruşi, Serghei Lavrov şi Vladimir Putin.
Aceste informaţii sunt "extrem de îngrijorătoare", existând "posibilitatea alarmantă ca guvernul unui stat membru să-şi fi coordonat acţiunile cu Rusia (...) împotriva securităţii şi intereselor Uniunii Europene", a spus o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho.
Convorbire controversată
Într-una din acele convorbiri, scursă în presă miercuri, Szijjarto s-a declarat de acord să-i trimită lui Lavrov un document despre rolul limbilor minorităţilor din Ucraina în negocierile de aderare ale acestei ţări la UE.
Publicarea acestei convorbiri de către unele media care se prezintă ca fiind din zona jurnalismului de investigaţie face parte dintr-o serie de astfel de scurgeri care urmăresc să susţină că Orban serveşte interesele Rusiei şi subminează eforturile UE de a ajuta Ucraina în războiul cu Rusia.
Venit marţi la Budapesta să-l sprijine pe Viktor Orban, vicepreşedintele american JD Vance a declarat că doreşte prin această vizită să transmită un semnal birocraţilor de la Bruxelles şi a criticat ingerinţele şi dezinformările Uniunii Europene.
"Doresc cu adevărat să transmit un semnal către toată lumea, în special către birocraţii de la Bruxelles, care au făcut tot ce au putut pentru a ţine poporul ungar sub presiune pentru că nu le place liderul care, el, chiar s-a ridicat pentru a apăra poporul Ungariei", a remarcat Vance la o conferinţă de presă comună cu Orban.
"Ceea ce s-a întâmplat în această ţară este cel mai rău exemplu de imixtiune străină pe care l-am auzit sau citit vreodată", a adăugat vicepreşedintele american. "Imixtiunea birocraţilor de la Bruxelles este ruşinoasă" şi este rezultatul faptului că ei "nu-l agreează pe liderul ales al Ungariei", a mai remarcat JD Vance.
Context dificil pentru Viktor Orban
Aflat la putere de 16 ani, Viktor Orban a intrat în conflict cu Bruxelles-ul întrucât a refuzat să susţină Ucraina în războiul cu Rusia, a promovat măsuri anti-LGBT, împotriva migranţilor şi a ONG-urilor, iar anul acesta a blocat şi un ajutor financiar european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina după oprirea fluxului de petrol rusesc prin secţiunea ucraineană a conductei Drujba.
Orban se confruntă duminică în alegeri cu Peter Magyar, un fost aliat care i-a devenit opozant în urma unei afaceri politico-conjugale. Magyar a demisionat la începutul anului 2024 din Fidesz după ce a divorţat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiţiei şi o susţinătoare a premierului.
Peter Magyar a fondat apoi partidul Tisza, care se descrie drept un partid pro-european de centru-dreapta şi este susţinut de Bruxelles. Partidul Tisza s-a impus rapid ca formaţiune principală de opoziţie, iar la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul doi, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi.
Sondaje publicate în ultimele zile susţin că partidul Fidesz al lui Orban va pierde drastic scrutinul şi că partidul Tisza al lui Magyar va prelua puterea cu o majoritate confortabilă
Comentează