Cum ar fi dacă medicii ar putea anticipa cu ani înainte ce organ din corp urmează să cedeze? Sau dacă terapiile anti-aging ar deveni parte din medicina de rutină? Acesta este scenariul pe care îl construiește Raghav Sehgal, cercetător în biologie computațională la Yale School of Medicine (SUA), unul dintre invitații de marcă ai Congresului Internațional de Longevitate, organizat la Biblioteca Națională a României de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu International Longevity Alliance.
La doar 29 de ani, inclus în lista Forbes „30 Under 30”, Raghav Sehgal este considerat una dintre cele mai importante voci ale noii generații de oameni de știință din domeniul longevității. Cercetările sale leagă genetica, inteligența artificială și medicina personalizată într-un concept clar: îmbătrânirea este un proces care poate fi măsurat, prezis și încetinit.
În prezentarea sa, Sehgal a explicat cum algoritmii AI pot analiza mii de markeri biologici dintr-o simplă probă de sânge pentru a determina vârsta biologică a fiecărui organ. „Îmbătrânirea nu este uniformă. Fiecare sistem, inima, ficatul, creierul, rinichii, are propriul ritm. Când putem măsura aceste diferențe, putem interveni înainte ca problemele să devină clinice”, a spus el.
Modelul pe care l-a creat, numit SystemsAge, oferă o hartă detaliată a organismului: ce organe sunt „tinere” și ce structuri dau semne de uzură. Acest lucru permite medicilor să adapteze tratamentele, dietele și protocoalele de prevenție în funcție de pacient, nu de vârstă. „Folosesc machine learning pentru a traduce biologia în limbaj matematic. Fiecare analiză generează milioane de date. Algoritmul învață să recunoască tiparele îmbătrânirii și să le conecteze cu riscurile reale de boală”, a explicat cercetătorul.
Instrumentul, licențiat deja către compania True Diagnostic, este folosit în clinici de longevitate din SUA și Europa. Acesta poate estima, de exemplu, dacă inima este biologic cu 12 ani mai bătrână decât restul corpului sau dacă sistemul imunitar a început să se degradeze. „Nu este un test de laborator în sensul clasic. Este o evaluare de ansamblu care combină biologia, informatica și medicina preventivă”, a precizat el.
Sehgal a vorbit și despre noile direcții în terapiile anti-aging, inspirate din aceste modele predictive:
– utilizarea senoliticelor, substanțe care elimină celulele „îmbătrânite” ce blochează țesuturile;
– reprogramarea parțială a celulelor, prin care se reactivează procese de regenerare controlată;
– intervențiile nutriționale și metabolice adaptate la profilul biologic al fiecărui pacient.
„Scopul nu este să trăim la nesfârșit, ci să trăim fără declin prematur. Medicina longevității înseamnă să păstrezi organele funcționale cât mai mult timp, nu doar să tratezi când e prea târziu”, a subliniat cercetătorul de la Yale.
Prezentarea sa a fost una dintre cele mai urmărite momente ale congresului, marcând o schimbare de perspectivă: longevitatea nu mai este doar un vis științific, ci o disciplină aplicată, construită pe date, modele matematice și intervenții măsurabile.
România a devenit, pentru o zi, parte din acest dialog global. „Ceea ce vedem astăzi la București este o dovadă că știința longevității nu mai aparține doar laboratoarelor din SUA sau Suedia. Ea devine o parte a medicinei mondiale, iar România poate fi un actor activ în acest proces”, a încheiat Raghav Sehgal.
Comentează