Presa cere libertate pentru Julian Assange: The New York Times, The Guardian, Le Monde, Der Spiegel și El País cer SUA să renunțe la acuzații

The New York Times și patru organizații de presă europene au cerut luni guvernului Statelor Unite să renunțe la acuzațiile împotriva lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, pentru obținerea și publicarea de secrete diplomatice și militare clasificate.

Într-o scrisoare deschisă comună, The Times, The Guardian, Le Monde, Der Spiegel și El País au declarat că urmărirea penală a lui Assange în baza Legii spionajului "creează un precedent periculos" care amenință să submineze Primul Amendament și libertatea presei.

"Obținerea și dezvăluirea de informații sensibile atunci când este necesar în interesul public este o parte esențială a muncii zilnice a jurnaliștilor", se arată în scrisoare. "Dacă această muncă este incriminată, discursul nostru public și democrațiile noastre devin semnificativ mai slabe."

Assange, care se luptă cu extrădarea din Marea Britanie de la arestarea sa acolo în 2019, este, de asemenea, acuzat de participare la o conspirație legată de hacking. În mod special, scrisoarea nu a îndemnat Departamentul de Justiție să renunțe la acest aspect al cazului, deși a spus că "unii dintre noi sunt îngrijorați" și de acest aspect.

Fiecare dintre cele cinci organizații a lucrat cu Assange în 2010 și 2011, în timpul evenimentelor care se află în centrul dosarului penal. WikiLeaks, care a obținut arhivele cu scurgerile de comunicații diplomatice și dosare militare americane clasificate, a oferit acces anticipat la aceste trofee instituțiilor de presă tradiționale, care au publicat articole despre dezvăluiri notabile.

O purtătoare de cuvânt a cotidianului The Times, Danielle Rhoades Ha, a declarat că editorul companiei, A.G. Sulzberger, după ce s-a consultat cu departamentul juridic, a decis să semneze scrisoarea. Redacția de știri nu a fost implicată, a precizat ea.

Cazul împotriva lui Assange este complicat și nu se bazează pe întrebarea dacă acesta este considerat jurnalist, ci mai degrabă pe faptul dacă activitățile sale în stil jurnalistic de solicitare și publicare de informații clasificate pot sau ar trebui să fie tratate ca o infracțiune.

Scrisoarea vine în contextul în care procurorul general Merrick B. Garland a încercat să limiteze modalitățile prin care Departamentul de Justiție a îngreunat munca jurnaliștilor. În octombrie, acesta a emis noi reglementări care interzic utilizarea citațiilor, a mandatelor sau a ordonanțelor judecătorești pentru a confisca înregistrările de comunicații ale reporterilor sau pentru a le solicita notițele sau mărturiile în încercarea de a descoperi sursele confidențiale în anchetele privind scurgerile de informații.

Assange și WikiLeaks au devenit faimoși la nivel mondial în 2010, când platforma online a început să publice videoclipuri și documente clasificate legate de războaiele și relațiile externe ale Statelor Unite.

În cele din urmă a devenit clar că Chelsea Manning, un fost analist de informații al armatei, a furnizat arhivele către WikiLeaks. Acesta (devenit ulterior femeie) a fost condamnat la 35 de ani de închisoare în urma unui proces la Curtea Marțială în 2013. Președintele Barack Obama i-a comutat cea mai mare parte din pedeapsa rămasă cu puțin timp înainte de a-și părăsi mandatul, în ianuarie 2017.

Dezvăluirile lui Manning au reprezentat una dintre cele mai extraordinare scurgeri de informații din istoria americană. Acestea au inclus aproximativ 250.000 de telegrame ale Departamentului de Stat care au dezvăluit multe lucruri secrete din întreaga lume, dosare despre deținuții de la Guantanamo Bay care erau ținuți în detenție fără proces și jurnale ale unor evenimente semnificative din războaiele din Afganistan și Irak care au dezvăluit, printre altele, că numărul victimelor civile era mai mare decât estimările oficiale.

Scrisoarea notează că aceleași cinci instituții l-au criticat public pe Assange în 2011, când au fost publicate copii neredactate ale telegramelor, dezvăluind numele unor persoane din țări periculoase care au ajutat Statele Unite și punându-le viața în pericol. La procesul lui Manning, procurorii nu au spus că cineva a fost ucis ca urmare a acestui lucru, dar oficialii au declarat că guvernul a cheltuit resurse semnificative pentru a scoate astfel de persoane din pericol.

În timp ce administrația Obama și oficialii de carieră din domeniul aplicării legii și al securității naționale nu l-au apreciat pe Assange, susținătorii transparenței și activiștii anti-război l-au tratat ca pe o icoană.

Imaginea sa publică s-a schimbat semnificativ după ce WikiLeaks a publicat e-mailurile democrate care fuseseră piratate de guvernul rus în cadrul operațiunii sale secrete pentru a-l ajuta pe Donald J. Trump să câștige alegerile prezidențiale din 2016. Dar procesul penal împotriva sa nu se referă la e-mailurile democrate.

Scrisoarea deschisă notează că administrația Obama a cântărit posibilitatea de a-l acuza pe Assange în legătură cu scurgerile de informații despre Manning, dar nu a făcut acest lucru - în parte pentru că nu exista o modalitate clară de a distinge din punct de vedere juridic acțiunile WikiLeaks de cele ale organizațiilor de presă tradiționale, precum The Times, care scriu despre chestiuni de securitate națională.

Dar în martie 2018, sub administrația Trump, Departamentul de Justiție a obținut un act de acuzare sigilat al marelui juriu împotriva lui Assange. Inițial, acuzațiile au ocolit problemele legate de libertatea presei, acuzându-l în mod restrâns de o infracțiune legată de hacking prin faptul că s-a oferit să îl ajute pe Manning să își mascheze urmele într-o rețea de calculatoare securizată.

Sub conducerea procurorului general William P. Barr, departamentul a escaladat ulterior cazul, obținând o acuzație suplimentară care includea un al doilea set de acuzații: activitățile sale de tip jurnalistic au încălcat Legea spionajului, o lege din perioada Primului Război Mondial care consideră infracțiune păstrarea și difuzarea neautorizată a secretelor de securitate națională.

(Un alt act de acuzare a extins acuzațiile atașate acuzației legate de piraterie informatică, pentru a include un efort mai larg al WikiLeaks de a încuraja hackerii să obțină materiale secrete și să le furnizeze grupului).

Nu există niciun precedent în Statele Unite pentru urmărirea penală a unui editor de informații - spre deosebire de un spion sau de un funcționar guvernamental care a divulgat secrete - în temeiul Legii privind spionajul. Decizia administrației Trump de a aduce astfel de acuzații împotriva lui Assange a ridicat întrebări inedite și profunde cu privire la semnificația Primului Amendament.

Deocamdată, aceste aspecte nu au fost testate în instanță, deoarece cazul este suspendat în timp ce Assange se luptă pentru extrădare. Dar scrisoarea deschisă a cerut Departamentului de Justiție să renunțe la acuzațiile din Legea spionajului.

"Tragerea la răspundere a guvernelor face parte din misiunea de bază a unei prese libere într-o democrație", se arată în scrisoare.