Procurorul general, Tiberiu Niţu, a avansat miercuri, la solicitarea CSM, în şedinţa de plen, ca o posibilă măsură pentru prevenirea scurgerilor de informaţii din dosare ca niciun procuror să nu mai poată avea port USB accesibil pe staţia de lucru sau pe laptop.
Propunerea a avut loc în contextul discuţiilor pe marginea notei Direcţiei Legislaţie privind solicitarea Ministerului Afacerilor Externe - Direcţia Agent Guvernamental referitoare la executarea hotărârii CEDO în cauza Căşuneanu împotriva României.
Unul dintre membrii CSM, judecătorul Mircea Aron, a susţinut că situaţia s-a complicat puţin deoarece există o cerere de la Comitetul de miniştri dacă au fost luate măsuri împotriva scurgerilor de informaţii din dosarele penale.
În acest context, şeful Ministerului Public a cerut ca, odată cu solicitarea privind emiterea unei reglementări pentru prevenirea scurgerilor de informatii, CSM să-i formuleze şi câteva sugestii, propuneri de măsuri.
"Mă pot gândi la o metodă: sigilarea porturilor USB. (...) Ca la bancă, ca la Serviciul de documente clasificate. (...) Niciun procuror din România să nu mai poată avea port USB accesibil pe staţia de lucru sau pe laptop. (...) Mailul lasă urme, stickul nu. (...) Alte instituţii ale statului au deja implementat acest lucru", a explicat Niţu.
Mircea Aron a atras atenţia că statul român plăteşte deja şi o va face în continuare pe articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
"La Căşuneanu s-a considerat că este o intruziune în viaţa personală, deşi era vorba numai de probe. Să vedem acum, dacă apar înainte de sesizarea instanţei, astfel de situaţii (...) cu siguranţă vom fi condamnaţi. Dar eu zic mai mult, CEDO va face un pas înainte şi ne va condamna şi pe articolul 6 pentru că, dacă apar în spaţiul public date despre urmărirea penală, e clar că la judecată martorii vor şti ce să spună unul faţă de altul, dar, nu numai atât, (cercetarea judecătorească - n.r.) poate fi ajutată sau prejudiciată în situaţiile acestea. Este clar că vom fi condamnaţi. După mine, asta trebuie să o luăm în serios", a explicat judecătorul.
Preşedintele ÎCCJ, Livia Stanciu, a afirmat că trebuie să existe măsuri similare la Parchete, instanţe şi avocaţi.
O altă propunere avansată procurorului general se referea ca acesta să aibă în vedere cu ocazia reglementării şi faptul că în referatele procurorilor apar redate integral, în formă scrisă, convorbirile interceptate. Tiberiu Niţu a precizat că referatele procurorilor sunt acte procesuale care nu pot fi considerate scurgeri de informaţii, motiv pentru care nu pot fi obiectul unei astfel de reglementări.
Şi alţi membrii CSM au susţinut că apar în spaţiul public interceptări din referate a căror legalitate nu a fost verificată de instanţă şi poate acestea nu sunt relevante cauzei.
Pe de altă parte, unii membri ai CSM au afirmat că este deja prea mult să se intervină în acest fel, fiind rolul instanţei de a cenzura probele.
Şefa Instanţei Supreme a intervenit şi a menţionat că nu trebuie să se omită că, atunci când se vine la judecătorul de drepturi şi libertăţi cu anumite solicitări, referatul şi probele, chiar dacă dezbaterile sunt în camera de consiliu, trebuie obligatoriu puse la dispoziţia părţilor şi avocaţilor.
În final, membrii CSM au fost de acord că trebuie gândite măsuri şi modalităţi de stopare a scurgerilor de informaţii, scrie agerpres.ro
Comentează