Criza apei din Prahova și Dâmbovița: documentele arată că Ministerul Mediului știa. Buzoianu pasează vina
Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, transformând viața locuitorilor într-un lung șir de improvizații și cozi la cisterne. În tot acest timp, autoritățile statului, fiecare cu propriile responsabilități, s-au angajat într-un joc de pase care nu a adus nicio soluție concretă. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a plasat vina în „ograda” ESZ Prahova, deși a recunoscut că știa încă de la început despre riscul de creștere a turbidității apei din Lacul Paltinu.
Documentele obținute de stiripesurse.ro demontează însă discursul oficial al ministrei. În minuta ședinței din 22 octombrie 2025, în care s-a discutat explicit despre pericolele legate de turbiditate, a fost prezent și un reprezentant al ministerului condus de Buzoianu. Nici acesta, nici instituția pe care o reprezenta nu au ridicat vreo obiecție, deși lucrările vizate puteau afecta direct alimentarea cu apă potabilă a zeci de localități.
Aceeași tăcere a caracterizat și momentul în care operatorul ESZ Prahova a fost informat despre riscuri. Documentele notează clar că reprezentanții societății au „luat la cunoștință”, dar nu au formulat obiecții, iar Ministerul Mediului nu a cerut măsuri suplimentare. Premisele unui dezastru erau cunoscute încă din octombrie, dar niciun avertisment nu a ajuns la populație.
Ședința care a anunțat un dezastru. În timp ce riscurile erau explicate, lipsa de reacție domina masa discuțiilor
Potrivit documentelor, problemele au pornit în iunie 2025, când la barajul Paltinu s-au efectuat manevrele de evacuare prin golirea de fund GF2. La scurt timp, accesul în galerie a fost blocat, iar inspecțiile subacvatice realizate în septembrie au confirmat o colmatare totală cu sedimente. Situația necesita intervenții urgente, dar și o coborâre controlată a nivelului apei – procedură care, chiar în analiza tehnică oficială, era însoțită de riscul major de creștere a turbidității.
La ședința din 22 octombrie 2025 a participat o comisie extinsă, inclusiv reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apele Române, Hidroelectrica și ESZ Prahova. Concluzia a fost clară: continuarea lucrărilor impunea reducerea nivelului apei și presupunea creșterea turbidității, cu potențial impact asupra alimentării cu apă. Recomandările invocau explicit funcționarea în „condiții speciale”, prevăzute în convențiile de exploatare.
Cu toate acestea, niciun participant nu a semnalat pericolul iminent pentru populație. Ministerul Mediului nu a cerut notificări imediate către autoritățile locale, iar Hidroelectrica și Apele Române au continuat planul tehnic, mizând pe faptul că operatorul va gestiona situația. Tăcerea instituțiilor a cântărit greu, iar consecințele au devenit vizibile abia în momentul în care robinetele din 13 localități au rămas goale.
Ministra Buzoianu minimalizează riscul. „Lucrări controlate, fără pericol pentru oameni”
În 26 noiembrie 2025, cu doar câteva zile înainte ca zona să intre în criză deschisă, Diana Buzoianu nu părea deloc îngrijorată. Într-un interviu acordat Digi24, ministra descria lucrările de la Paltinu ca fiind „controlate” și „fără niciun fel de pericol pentru oamenii din aval”. Explica că scăderea nivelului apei și intervențiile erau necesare pentru restabilirea funcției de producere a energiei și pentru „eficientizarea” infrastructurii.
Discursul liniștitor al ministrei contrasta cu realitatea din teren. Riscul de creștere a turbidității fusese consemnat oficial, iar reprezentanții ESZ Prahova – cei care ar fi trebuit să procure apa potabilă – participaseră la discuții și recunoscuseră situația. În pofida acestor date, Buzoianu a transmis public că lucrările nu ridică niciun semn de întrebare.
Apele Române au anunțat abia miercuri că tratarea apei în stația Voila a început, în timp ce populația stătea la cozi pentru câțiva litri de apă. Instituția a admis că nici măcar nu are atribuții directe privind calitatea apei potabile, dar a intervenit pentru a pune la dispoziție volume tampon cu turbiditate redusă. Gestionarea situației a funcționat astfel, pentru câteva zile, pe improvizație.
Cereri de demisii și acuzații în lanț. Ministerul aruncă vina înapoi spre ABA și operator
În plină criză, Diana Buzoianu a cerut demiterea conducerii ABA Buzău-Ialomița și a operatorului ESZ Prahova, susținând că cele două instituții nu au gestionat corect creșterea turbidității. Ministra a afirmat că operatorul de apă ar fi trebuit să informeze autoritățile și să aplice convențiile tehnice care prevăd funcționarea în situații speciale. Totodată, a acuzat ABA că nu a notificat primăriile și alte instituții.
Replica ESZ Prahova a venit rapid: într-un comunicat, societatea a susținut că Ministerul Mediului și Apele Române sunt cele care au luat decizii „greșite și hazardate”. Operatorul afirmă că a fost exclus din discuțiile privind amenajarea barajului și că proiectul de decolmatare a fost pornit fără o fundamentare tehnică solidă. Mai mult, reabilitarea Bazinului de Apă Curată – care ar fi putut preveni criza – este blocată la nivel ministerial de ani de zile.
Ministra Buzoianu a insistat însă, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că documentele prezentate public sunt incomplete și că pagina „de la mijloc”, ignorată în public, arată că ABA Buzău-Ialomița a avertizat asupra turbidității, iar ESZ s-a limitat la a lua act. Totuși, din ansamblul documentelor rezultă că ministerul știa și el, prin reprezentantul prezent la ședință, și nu a dispus nicio măsură suplimentară. Ceea ce ridică întrebarea firească: dacă toți știau, de ce nu a prevenit nimeni dezastrul?
Comentează