*** Candidaţii
Şi-au depus candidatura în alegerile prezidenţiale Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis (Alianţa Creştin-Liberală), Elena Udrea (Partidul Mişcarea Populară), Kelemen Hunor (Uniunea Democrată Maghiară din România), Dan Diaconescu (Partidul Poporului - Dan Diaconescu), Constantin Rotaru (Partidul Alianţa Socialistă), Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare), William Brînză (Partidul Ecologist Român), Mirel Mircea Amariţei (Prodemo) şi Szilagyi Zsolt (Partidul Popular Maghiar din Transilvania).
Citeste si:
Totul despre candidații la prezidențiale
Analiza mesajelor prezidentiabililor
De asemenea, vizează funcţia de şef al statului şi patru independenţi - Teodor Meleşcanu, Călin Popescu-Tăriceanu, Monica Macovei şi Gheorghe Funar.
Toate cele 14 candidaturi au fost admise de BEC pe 24 septembrie, acestea rămânând definitive din data de 28 septembrie. De asemenea, toate contestaţiile depuse împotriva candidaţilor au fost respinse de Curtea Constituţională.
Primul candidat pe buletinul de vot va fi Kelemen Hunor (UDMR), potrivit tragerii la sorţi efectuate de BEC. Pe următoarele locuri se situează Klaus Iohannis (PNL), Dan Diaconescu (PP-DD), Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), William Brînză (Partidul Ecologist Român), Elena Udrea (PMP), Mirel Mircea Amariţei (Prodemo), Teodor Meleşcanu - independent, Gheorghe Funar - independent, Szilagyi Zsolt (PPMT), Monica Macovei - independent, Constantin Rotaru (Partidul Alianţa Socialistă), Călin Popescu-Tăriceanu - independent, Corneliu Vadim Tudor (PRM).
*** Campania electorală
Campania electorală începe vineri, 3 octombrie şi se încheie pe 1 noiembrie, la ora 7,00.
Pentru candidaţii la alegerea preşedintelui, accesul la serviciile publice de radio şi televiziune este egal şi gratuit.
În campania electorală, candidaţii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-media.
Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.
În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală sunt interzise.
*** 18.313.698 cetăţeni cu drept de vot aşteptaţi la urne în primul tur de scrutin
Au drept de vot la primul tur al alegerilor prezidenţiale, pe 2 noiembrie, 18.313.698 de cetăţeni români, iar 18.321.512 pe 16 noiembrie, la turul al doilea, potrivit ultimelor date furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă.
Vor funcţiona 294 de secţii de votare în străinătate, iar în ţară vor fi organizate 18.550 secţii de vot.
Un număr de 1.245 de secţii de votare vor fi organizate în Bucureşti pentru alegerile prezidenţiale, potrivit site-ului Biroului Electoral Central (BEC).
În sectorul 1 al Capitalei vor fi organizate 162 de secţii, în sectorul 2 - 202, în sectorul 3 - 274, în sectorul 4 - 178, în sectorul 5 - 196 iar în sectorul 6 - 233 de secţii de votare.
MAE a anunţat că vor fi organizate 294 de secţii pentru cetăţenii români din afara graniţelor care doresc să îşi exercite dreptul de vot. Numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate este 600.000.
Vicepremierul Gabriel Oprea a relevat că Regia Autonomă Monitorul Oficial va tipări 20.745.068 de buletine de vot şi vor fi realizate 94.220 de ştampile cu menţiunea 'VOTAT'.
În ziua votării, românii aflaţi în ţară îşi pot exercita dreptul de vot în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate, paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic, carnetului de serviciu militar - în cazul elevilor din şcolile militare.
Cei care se află în străinătate şi în state care permit accesul pe teritoriul lor pe baza cărţii de identitate în ziua alegerilor pot prezenta la urne paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, cartea de identitate, cartea electronică de identitate.
Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza paşaportului simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), paşaportului simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), paşaportului simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), în plus români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate şi în baza titlului de călătorie.
*** Votarea cu urna specială
Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale, votează prin intermediul urnei speciale.
Directorii penitenciarelor şi ai locurilor de deţinere sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa alegătorilor deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale, faptul că pot vota prin intermediul urnei speciale cu suficient timp înainte de ziua votării.
Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se fac în scris şi se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deţinere, cel mai târziu cu două zile înainte de ziua votării.
Dacă se solicită exercitarea votului prin urna specială de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile în acest sens pot fi depuse cel mai târziu în preziua votării până la ora 20,00 la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul.
În ziua votului, directorul penitenciarului sau al locului de deţinere permite accesul echipei biroului electoral al secţiei de votare care se deplasează cu urna specială şi cu o ştampilă cu menţiunea "VOTAT", buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spaţiul anume amenajat pentru votare, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului.
Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate pot vota numai în baza unui act sau document de identitate valabil. În acest sens, directorul penitenciarului sau al locului de detenţie, după caz, îi eliberează temporar, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul sau documentul de identitate valabil aflat în dosarul individual.
Totodată, persoanele asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu votează prin intermediul urnei speciale în condiţiile în care formulează o cerere în acest sens către biroul electoral al secţiei de votare la care sunt arondate potrivit domiciliului. Cererea se depune cel mai târziu în preziua votării, până la ora 20,00.
*** Cu urna specială votează şi persoanele netransportabile
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT", buletine de vot şi timbre autocolante.
În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare. Urna specială se utilizează numai la secţiile de votare din ţară. Secţiile de votare din străinătate nu vor avea sau utiliza urne speciale.
*** Situaţiile în care votul este considerat nul, valabil
Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT", buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea "VOTAT" este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.
Votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea "VOTAT" aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT", precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater; efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
*** Informarea opiniei publice asupra prezenţei la vot
Orele la care informaţiile despre prezenţa la vot vor fi disponibile şi date publicităţii sunt 11,30, 14,30, 17,30, 20,30 şi 22,30. Orele până la care secţiile de votare vor transmite informaţii către BEC sunt 10,00, 13,00, 16,00, 19,00 şi 21,00. Metodologia pentru colectarea datelor şi informarea opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot pentru secţiile de votare din străinătate se va stabili în mod distinct.
*** AEP verifică listele electorale
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), la sesizarea partidelor politice, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului alegerilor şi însoţită de probe, verifică listele electorale la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori la acelaşi tur de scrutin.
*** MAI va mobiliza peste 30.000 de membri ai forţelor de ordine în misiunile din perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, iar în ziua votării vor fi angrenaţi peste 50.000 de angajaţi din toate structurile operative, care vor asigura buna desfăşurare a procesului electoral, a anunţat ministrul de Interne, vicepremierul Gabriel Oprea, la videoconferinţa cu prefecţii.
Dintre membrii forţelor de ordine, 17.000 vor fi poliţişti, 10.000 - jandarmi şi 3.800 - poliţişti de frontieră. AGERPRES
Comentează