Tovărăşiile din spatele conflictelor mimate public de politicienii români

Autor:

Publicat: 04/10/2015 23:49

Actualizat: 04/10/2015 23:55

Adevărul:

Liderii politici din România au demonstrat că noţiunea de rivalitate politică este doar o aparenţă. Diverse răfuieli politice, dar şi stenograme din anchetele DNA arată că politicieni de vârf, din tabere adverse, care în spaţiul public se atacă şi se jignesc grobian, sunt legaţi, în spatele cortinei, în viaţa de zi cu zi, de trainice prieteşuguri. Relaţia neaşteptat de apropiată dintre Traian Băsescu şi Liviu Dragnea este cel mai recent exemplu. Fostul preşedinte al PSD Teleorman, Teodor Niţulescu, a afirmat că Liviu Dragnea, prin intermediul unei firme pe care o controla din umbră, a sponsorizat campania lui Traian Băsescu din 2009. Asta în timp ce era şeful campaniei lui Mircea Geoană. Imediat, atât Băsescu, cât şi Dragnea au negat afirmaţiile. Cum dezvăluirea lui Niţulescu n-a fost însoţită şi de probe, credibilitatea spuselor sale este pusă la îndoială. Însă dincolo de conexiunile financiare, Liviu Dragnea cu siguranţă nu este un străin pentru Traian Băsescu... Victor Ponta şi Elena Udrea au pozat la rândul lor în mari adversari politici, şi-au cerut demisii, s-au bălăcărit, însă, la finalul programului public, puneau, împreună, ţara la cale. Buba duplicităţii a fost spartă chiar de Elena Udrea, după ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale, iar DNA a început să o ancheteze în dosarul „Gala Bute“. Udrea a mărturisit că a încercat, în 2013, să-l convingă pe Ponta să o numească pe Laura Codruţa Kovesi la şefia DNA... Totuşi, Elena Udrea şi Victor Ponta sunt legaţi de vechi amintiri, ba chiar, indirect, şi de contracte financiare. Pe vremea când era avocat, la mijlocul anilor 2000, Victor Ponta a reprezentat interesele unei companii patronate de Dorin Cocoş, la acea vreme soţul Elenei Udrea. Apoi, între 2008 şi 2009, Elena Udrea şi Victor Ponta au fost colegi în Guvernul Boc... La o scară mai mică, dar care arată totuşi legăturile subterane din politica românească, este şi relaţia dintre Gheorghe Ştefan (Pinalti), fost primar PDL la Piatra Neamţ, şi Viorel Hrebenciuc, marele maestru al combinaţiilor în PSD. Rivalitatea politică nu l-a oprit pe Pinalti să apeleze la Hrebenciuc pentru a obţine o licenţă audiovizuală pentru Giga TV, propria televiziune. Iar Hrebenciuc l-a servit: a intervenit pe lângă Laura Georgescu, şefa CNA.

Evenimentul Zilei:

Cazul Oprescu este de studiat la facultăţile de medicină din întreaga lume. Omul părea perfect sănătos, până să-l prindă procurorii DNA cu banii din şpaga în maşină. Singurul simptom expus de doctorul Sorin Optescu, în toată cariera politică, care putea trăda vreo anomalie, era sictirul cronic cu care aborda orice problemă. Nimic din ceea ce expunea public domnul Oprescu nu trăda vreo boală gravă, cu atât mai mult un potpuriu de afecţiuni şi suferinţe. Astăzi aflăm aproape în fiecare zi că domnul Oprescu şi-a mai găsit o boală. Vreo 12 afecţiuni au anunţat apărătorii fostului primar general. Pare că sistemul imunitar al bietului suspect s-a prăbuşit cu totul, din motive care contrazic toate teoriile medicale de până acum. Am putea să fim în faţa unui moment revoluţionar în istoria medicinei. Este momentul în care un caz concret ne demonstrează că stresul nu slăbeşte sistemul imunitar, îl întăreşte? Ca organismul eliberează, sub stres, cine ştie ce substanţe care te menţin sănătos. Probabil că adrenalina provocată de şpăgile riscante luate în serie ţine în priză sistemul imunitar. Poate că eliberează cine ştie ce hormon care ţine sub control toate bolile cunoscute şi necunoscute. Numai aşa se poate explica cum de, atunci când lua şpagă şi trăia cu frica să nu fie prins, nicio boală nu-l afecta pe doctorul Oprescu.

Digi24:

Istoricul Lucian Boia spune că venirea unui val de refugiați în Europa demonstrează, în primul rând, cât de instabilă este construcția Uniunii Europene și cât de puternice sunt încă ideologiile și prejudecățile naționale. Pe de altă parte, spune istoricul, Europa se va schimba mult, dar nu din cauza celor care vin din afara continentului, ci din motive care țin de evoluția civilizației occidentale. „Mai grav decât faptul că vin toți acești oameni în Europa e modul cum această „invazie” a scos în evidență fragilitatea construcției europene. Deosebirile de dovedesc a fi mai importante, neînțelegerile dintre țările europene, confruntări la care nu ne-am fi așteptat, poziții radical diferite”, a exemplificat istoricul. În opinia sa, Uniunea Europeană s-a dovedit mai puțin unită și mai fragilă decât se credea. Unul din motive este acela că țările membre și-au păstrat o identitate puternică. „Națiunile sunt mai vii decât se credea, ideologiile naționale, prejudecățile naționale, interesele naționale – care există sau sunt imaginate - contează foarte mult”, spune Lucian Boia. Pe de altă parte, istoricul crede că Europa s-ar fi schimbat oricum, indiferent de valul de refugiați din Orientul Mijlociu și Africa. „Europa se modifică nu doar pentru că vin unii și se stabilesc aici, se modifică din propriile motive care țin de evoluția civilizației occidentale”, a arătat el. Cu atât mai mult cu cât procentul de populație islamică în Europa, în acest moment, este de 4%, iar în următorii cinci ani ar putea ajunge abia la 5%. În privința încercării unor țări de a-i ține pe refugiați în afara granițelor, Lucian Boia arată: „Mai apar garduri, dar ziduri adevărate nu cred că se mai pot înălța. Lumea se amestecă, civilizațiile se amestecă, culturile se amestecă. Viitorul va însemna un amestec tot mai mare etnic, cultural”.

sursa foto: adevarul.ro

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!