Fostul președinte Traian Băsescu a comentat miercuri în stilul său caracteristic anunțul făcut de președintele Nicușor Dan, care a declarat că intenționează să implice Serviciul Român de Informații (SRI) în lupta anticorupție prin viitoarea Strategie Națională de Apărare a Țării.
Contactat de ȘTIRIPESURSE.RO pentru un punct de vedere, Traian Băsescu a răspuns ironic: „Prefer să privesc, mai ales că în România nu mai există corupție.”
Întrebat dacă preferă să nu comenteze, ci doar să observe, fostul șef al statului a adăugat scurt: „Nu comentez! Privesc.”
Solicitat să transmită un sfat președintelui Nicușor Dan, Băsescu a replicat laconic: „Nu.”
Nicușor Dan: „Corupția trebuie atacată frontal”
Președintele Nicușor Dan a explicat recent că noua Strategie Națională de Apărare, care trebuie finalizată până la sfârșitul lunii noiembrie, va include două direcții majore: războiul hibrid al Rusiei împotriva României și lupta împotriva corupției.
„Fenomenul corupției trebuie atacat frontal! Acest flagel care afectează societatea trebuie să devină o preocupare a Serviciului Român de Informații, prin mecanisme pe deplin constituționale, foarte bine definite din punct de vedere juridic”, a scris președintele marți pe rețeaua X.
Șeful statului a subliniat că implicarea SRI trebuie făcută „cu toate precauțiile”, pentru a evita repetarea interferențelor dintre serviciile de informații și procurori, criticate intens în trecut.
„Vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații, dar mecanismele în care SRI se implică trebuie să fie absolut constituționale, iar demarcația dintre servicii și parchet foarte bine stabilită”, a spus Nicușor Dan, într-un interviu, luni, la Pro TV.
El a precizat că SRI ar trebui doar să furnizeze informații, fără a se implica direct în anchete penale: „Rolul serviciului este să producă informații cât mai consistente, astfel încât, din momentul în care acestea sunt transmise către Parchet, SRI să nu mai aibă de-a face cu respectiva chestiune.”
Documentul urmează să fie aprobat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și ulterior trimis Parlamentului spre adoptare.
„Termenul de 26 noiembrie, când se împlinesc șase luni de la învestirea mea, va fi respectat”, a precizat președintele.
Mulți analiști văd în planul lui Nicușor Dan o posibilă reeditare a binomului SRI-DNA, dar cu promisiunea „unui cadru constituțional clar”. Totuși, juriști și politologi avertizează că orice extindere a competențelor SRI în zona judiciară riscă să reactiveze „fantomele” anilor 2010–2015.
Perioada Traian Băsescu și „Binomul SRI-DNA”
În timpul mandatelor lui Traian Băsescu (2004–2014), lupta anticorupție a fost una dintre prioritățile declarate, iar colaborarea dintre SRI și DNA a fost tolerată și încurajată politic. Băsescu susținea că România avea nevoie de „toate instituțiile statului în front comun împotriva corupției”. Totuși, după încheierea mandatului, el a admis că implicarea prea mare a SRI în dosare a fost „o eroare de proporții”, recunoscând că procurorii și serviciile „au mers prea departe”.
În anii următori, Băsescu a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai „binomului”, acuzând un „sistem ocult” care ar fi decis dosare politice prin presiune mediatică și manipularea interceptărilor.
Termenul „binom SRI-DNA” a fost folosit intens între 2014–2018, desemnând colaborarea strânsă dintre Serviciul Român de Informații (SRI) și Direcția Națională Anticorupție (DNA), în perioada în care Laura Codruța Kovesi conducea DNA, iar George Maior și ulterior Eduard Hellvig erau directori ai SRI.
Colaborarea se baza pe protocoale secrete de cooperare între instituții, semnate inițial în 2009 și prelungite în 2016, care prevedeau schimb de informații, suport tehnic (interceptări, transcrieri, analiză de date), dar și „echipe mixte operative”.
DNA beneficia de infrastructura tehnică a SRI pentru interceptări, până în 2016, când Curtea Constituțională (CCR) a interzis implicarea serviciilor secrete în anchetele penale. Decizia a dus la reevaluarea a sute de dosare DNA, unele fiind anulate sau rejudecate.
La nivel de percepție publică, părerile au fost împărțite. Pentru unii, colaborarea SRI-DNA a fost cea mai eficientă perioadă anticorupție din România post-1989, marcată de condamnări importante: Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Elena Udrea, Radu Mazăre, Dan Voiculescu. Pentru alții, „binomul” a fost o formă de control politic și represiv, care a abuzat de interceptări și a creat presiune asupra judecătorilor.
Comentează