Premium
Fostul președinte Traian Băsescu a reacționat dur după ce trei formaţiuni maghiare din România (UDMR, PPMT şi PCM) au semnat luni o rezoluţie în care vorbesc despre obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc.
„Eu m-am exprimat în urmă cu mulţi ani legat de pretenţiile partidelor ungureşti şi am spus: la Odorheiul Secuiesc tot atâta autonomie cât la Caracal. Nu au de ce să solicite un sistem de discriminare pozitivă exagerat pentru că oricum în România minorităţile au cele mai largi drepturi comparativ cu orice altă ţară din Uniunea Europeană.
S-a AFLAT! Cine este șeful din MAI care îl avea ca șofer pe polițistul-pedofil și ce AVERE are
Însă, evident, cei trei lideri nu fac altceva decât să se poziţioneze la ordinul lui Viktor Orban, un naţionalist înrăit care şi acum visează la nedreptăţile, zice el, ale Trianonului, şi cei trei lideri maghiari, în frunte cu Kelemen Hunor, trebuie să facă pe supuşii pentru banii cu care Orban îi alimentează din Ungaria. Am informaţii publice că guvernul de la Budapesta a mărit consistent bugetul alocat minorităţii maghiare din România", a afirmat Traian Băsescu, la B1 Tv.
Fostul preşedinte susţine că cea mai bună soluţie pentru România în an de Centenar este să ignore astfel de provocări din partea partidelor maghiare.
"Cea mai bună soluţie este să fie ignorati pentru că unul dintre obiectivele lor este să altereze atmosfera anului centenar al României. Parlamentul România ar trebui să adopte o declaraţie extrem de puternică legată de Centenar şi de obiectivul de ţară că România vrea să îndepărteze efectele pactului Ribbentrop-Molotov. Să îi lăsăm pe maghiari să bată câmpii cu ce vor ei, avem lucruri mai importante", a precizat Băsescu.
Rezoluţia semnată luni la Cluj-Napoca de cele trei formaţiuni politice maghiare (UDMR, PPMT şi PCM) arată că se doreşte obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, care ar trebui să devină “o regiune autonomă în limitele sale istorice”, cu organism de decizie cu competenţe legislative şi executive regionale în domeniile educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi în domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică.
