Trei corăbii vikinge din Norvegia, care au peste o mie de ani şi au supravieţuit testului timpului, se pregătesc pentru ceea ce ar trebui să fie ultima lor călătorie, o mutare riscantă către destinaţia lor finală, transmite miercuri AFP.
Prima dintre cele trei corăbii, Oseberg, va ajunge miercuri pe o peninsulă din Oslo, într-o extensie a Muzeului Epocii Vikingilor recent construită pentru a găzdui, în condiţii optime, această comoară naţională.
Coca din stejar a corabiei, pe cât de veche pe atât de fragilă, învelită într-un înveliş metalic de protecţie, trebuie să parcurgă o sută de metri în zece ore, suspendată de o macara care se deplasează pe o şină fixată în plafon.
"Este ceva profund emoţionant să te gândeşti că aceste corăbii, cu lunga lor istorie şi cu toate călătoriile pe care le-au făcut, sunt pe cale să se îmbarce în ultimul lor drum", a declarat directoarea muzeului, Aud Tonnessen.
Numite după locurile în care au fost descoperite, corăbiile Oseberg, Gokstad şi Tune au fost adăpostite într-o clădire cruciformă din 1926, subdimensionată şi nepotrivită pentru conservarea acestor ambarcaţiuni construite între anii 840 şi 910.
"Ele au fost expuse la umiditate, vibraţii... Cu timpul, presiunea a devenit atât de puternică încât au început să dea semne că se vor ajunge să se prăbuşească pe suporturile lor", a explicat Tonnessen.
Prin urmare, s-a luat decizia de a le amplasa într-un alt cadru: o clădire special construită, cu aer condiţionat, în fapt o extensie a vechiului muzeu, care ar trebui să ajute la conservarea lor, în starea originală, timp de aproximativ o sută de ani.
Însă, mutarea în sine este periculoasă. "Trebuie să efectuăm această operaţiune fără a deteriora şi mai mult corăbiile; ştim că orice manipulare este în detrimentul lor", a subliniat curatorul David Hauer, care lucrează la acest proiect de ani de zile.
'Acestea au coca construită în clin (cu scânduri parţial suprapuse, n.r.), cu o vechime de 1.200 de ani . La cea mai mică deformare, se bombează între nituri, iar lemnul se fisurează", a spus el.
Pentru a se evita deteriorarea şi, în special, vibraţiile în timpul mutării, au fost luate nenumărate măsuri de precauţie, deplasarea fiind realizată într-un ritm de 5,5 minute pentru fiecare metru.
S-a apelat în special la ajutorul unui grup de profesionişti din domeniul serviciilor petroliere, cu experienţă în lucrări de înaltă precizie, cum ar fi instalarea, la milimetru, a unor structuri enorme la 300 de metri sub apă.
"Aici, însă, este la un alt nivel", a spus Hauer. "Gradul de precizie necesar, de exemplu în ceea ce priveşte vibraţiile, este acelaşi ca în cazul microscoapelor electronice (care necesită o stabilitate extremă, n.r.) din spitale", a explicat el. "Doar că aici este vorba de a ridica microscopul electronic, de a-l muta şi apoi de a-l aşeza la loc, astfel încât să fie din nou utilizabil", a spus curatorul.
Dacă totul merge conform planului, Gokstad ar trebui să ajungă în noua sa locaţie în această toamnă, urmată de Tune, în vara anului 2026.
Toate cele trei corăbii au fost găsite în tumuli, în locuri diferite, la sud-vest şi la sud-est de Oslo, fiecare dintre aceste ambarcaţiuni vikinge având caracteristici unice.
Bogat decorată cu sculpturi elaborate, Oseberg este considerată cea mai bine conservată ambarcaţiune vikingă din lume. Măsurând 23 de metri lungime şi 5 metri lăţime, Gokstad este cea mai mare dintre cele trei, cu spaţiu pentru 32 de vâslaşi, în timp ce Tune, cea mai degradată dintre corăbii, ar fi fost o navă de război deosebit de rapidă.
Contrar opiniei populare, niciuna dintre ele nu este un "drakkar". Acest termen este detestat de istorici, care susţin că a fost inventat în Franţa la jumătatea secolului al XIX-lea, cuvântul neavând nicio legitimitate istorică.
Comentează