Trei JUDECATORI cercetati pentru TERGIVERSAREA unor dosare de CORUPTIE

Autor:

Publicat: 25/06/2014 13:29

Potrivit unui comunicat al CSM, doi dintre magistrați sunt de la judecătorii iar unul de la tribunal, dar numele lor nu au fost precizate. Decizia a fost luată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, după ce au fost dezbătute rapoartele Inspecției Judiciare referitoare la respectarea dispozițiilor privind monitorizarea dosarelor mai vechi, precum și a dosarelor de mare corupție. Criteriile de selecție pentru stabilirea "marii corupții" au fost: persoane ce ocupă funcții de demnitate publică — parlamentari, miniștri, secretari de stat, conducători ai autorităților administrative centrale, prefecți, consilieri județeni/președinți de consilii județene etc. — și, pe de altă parte, aspecte de natură pecuniară — valoarea prejudiciului creat de minim 50.000 lei. Analizându-se atât tendințele fenomenului, cât și ritmul de soluționare al dosarelor, CSM a constatat o creștere a numărului de dosare înregistrate la instanțele judecătorești, dar și o accelerare a ritmului de soluționare, urmare a demersurilor conjugate ale instanțelor, Inspecției Judiciare și Secției pentru judecători, în ce privește monitorizarea fiecărui dosar pe termene de judecată. Astfel, de la 162 cauze înregistrate în anul 2012, numărul de dosare a crescut la 241 în anul 2013, 23 cauze fiind mai vechi de 5 ani, 95 între 1-5 ani și 123 de cauze sub un an. La sfârșitul anului 2013, pe rolul curților de apel, s-au înregistrat creșteri semnificative: Curtea de Apel București — de la 52 la 98, Curtea de Apel Constanța — de la 7 la 16 și Curtea de Apel Timișoara — de la 7 la 11. Totodată, au fost înregistrate scăderi semnificative ale dosarelor înregistrate la Curtea de Apel Bacău — de la 12 dosare la 7 și Curtea de Apel Oradea — de la 6 dosare la 3. În anul 2013 au fost pronunțate 66 de hotărâri definitive în dosare de mare corupție. Este de menționat că instanțele care au aplicat modelul de management al dosarului implementat de Înalta Curte de Casație și Justiție au avut o mai mare eficiență. La sfârșitul anului 2013, ÎCCJ avea pe rol 42 de dosare de mare corupție din care 9 înregistrate în semestrul II al anului, soluționând un număr de 11 dintre acestea. S-a apreciat că, dat fiind gradul de dificultate al acestor cauze, ritmul de soluționare este adecvat, 51% fiind dosare având vechime mai mică de 1 an iar 31,4% de dosare o vechime între 1 și 5 ani. Cu toate acestea, întrucât numărul dosarelor mai vechi de 5 ani este în creștere, se impune o monitorizare mai atentă a acestora cu precădere la instanțele din raza Curții de Apel Târgu Mureș și Curții de Apel Cluj. Pe rolul instanței supreme, două dosare sunt cu o vechime mai mare de 5 ani de la înregistrarea în sistem. Analiza datelor statistice privind monitorizarea dosarelor mai vechi de 10 ani, relevă o tendință de creștere a acestora, de la 79 în anul 2012, la 127 în anul 2013. La Curțile de Apel Alba-Iulia, Cluj și Târgu Mureș s-a înregistrat o creștere semnificativă. Totodată, determinându-se etiologia influențării temporizării judecății, au fost constatate ca relevante cauzele legate de suspendarea pe perioade lungi și repetate a judecății dosarelor, sau exercitarea repetată a căilor de atac, de multe ori inadmisibile. Alături de acestea s-a constatat, uneori, și un management defectuos al cauzei. În același mod de operare ca în dosarele de mare corupție, se impune monitorizarea pe termene a fiecărui dosar mai vechi. Atât pentru dosarele de mare corupție, cât și referitor la dosarele mai vechi de 10 ani pe rolul instanțelor, Secția pentru judecători a dispus mai multe măsuri: stabilirea unui plan de acțiune atât cu privire la dosarele mai vechi de 10 ani, de la data înregistrării în sistemul instanțelor judecătorești, precum și a dosarelor de mare corupție a căror durată este mai mare de 5 ani de la data înregistrării în sistemul informatic al instanțelor judecătorești și comunicarea acestuia Inspecției Judiciare la o dată care va fi stabilită ulterior; implementarea măsurilor dispuse de către conducerile instanțelor pentru instituirea procedurilor de lucru specifice în vederea eficientizării actului de justiție și comunicarea aplicării lor efective Inspecției Judiciare la o dată care va fi stabilită ulterior; stabilirea de către fiecare judecător a unei agende de lucru referitoare la controlul și gestionarea propriului volum de dosare, urmărind prioritizarea soluționării cauzelor prin raportare la criteriul legal al vechimii acestora; reanalizarea planurilor tematice ale ședințelor de formare profesională din perspectiva dispozițiilor legale și regulamentare, în scopul conștientizării și al responsabilizării de către judecători a aplicării dispozițiilor referitoare la soluționarea cu celeritate a acestor cauze. Agerpres

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!