Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri crearea unei academii naţionale în Statele Unite pentru a instrui viitorii recruţi pentru NASA şi forţele spaţiale, pe fondul unei rivalităţi tot mai mari în acest domeniu, în special cu China, relatează AFP, potrivit Agerpres.
"Voi semna un ordin executiv care iniţiază procesul de creare a unei noi academii naţionale. Aceasta se va numi Academia Spaţială a SUA (US Space Academy)", a anunţat el la o ceremonie de premiere la Centrul Spaţial Johnson al NASA din Houston.
"Este ceva foarte important", a insistat republicanul. "Misiunea sa va fi de a atrage, instrui şi conferi diplome celor mai bune talente pe care le are ţara noastră de oferit", a adăugat el.
Această instituţie va deservi NASA, precum şi industria spaţială privată şi Forţele Spaţiale ale Statelor Unite, a şasea ramură a forţelor armate pe care a creat-o în timpul primului său mandat, a explicat Trump.
Locul unde va fi amplasată Academia Spaţială nu a fost încă stabilit.
Acest anunţ survine într-un moment în care spaţiul ocupă un loc central în rivalităţile strategice, în special militare şi tehnologice.
Administraţia Trump s-a declarat deschis angajată într-o "a doua cursă spaţială" împotriva Beijingului, o referinţă la cea care a pus în opoziţie Statele Unite şi Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
Cele două puteri rivale îşi propun să trimită astronauţi pe Lună până în 2030 şi să stabilească o bază acolo.
Donald Trump i-a decorat vineri pe astronauţii misiunii spaţiale Artemis II, care au efectuat un zbor în jurul Lunii în aprilie 2026 şi au doborât cu acea ocazie recordul de distanţă în raport cu Terra stabilit de predecesorii lor din programul lunar Apollo, informează AFP.
"Suntem mândri să decernăm astăzi Medalia de Onoare a Congresului pentru activităţi spaţiale extraordinarului echipaj al misiunii Artemis II", a declarat preşedintele american în timpul unei ceremonii organizate la Centrul Spaţial Johnson, administrat de NASA în oraşul Houston.
"Este o distincţie foarte rară. Ea este acordată unor persoane curajoase şi strălucite şi este decernată astronauţilor care s-au remarcat prin servicii excepţionale aduse naţiunii noastre şi omenirii întregi", a insistat preşedintele republican, înconjurat pe o estradă de zeci de astronauţi îmbrăcaţi în tradiţionalele lor combinezoane albastre.
Cei trei membri americani ai echipajului, Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch, şi canadianul Jeremy Hansen au fost primii oameni care s-au aventurat într-un zbor în jurul Lunii după anul 1972.
În timpul călătoriei lor în spaţiu, care a fost urmărită în lumea întreagă pe internet, ei au doborât un record istoric de distanţă, ajungând la peste 406.000 de kilometri depărtare de Terra.
De asemenea, acea misiune lunară a intrat în istorie întrucât a fost prima misiune care a inclus o femeie, un astronaut de culoare şi un cetăţean non-american, marcând astfel o schimbare radicală faţă de misiunile din epoca programului Apollo, la care participaseră doar bărbaţi americani albi.
Misiunea Artemis II a fost concepută sub forma unui zbor-test pentru noua rachetă lunară a NASA şi pentru capsula sa spaţială Orion.
Statele Unite şi-au fixat prin programul Artemis ambiţia de a construi o bază pe suprafaţa Lunii şi de a pregăti viitoare misiuni spre planeta Marte.
Întoarcerea astronauţilor americani pe suprafaţa Lunii este în prezent prevăzută să aibă loc în timpul celei de-a patra misiuni din programul Artemis, în anul 2028.
"Astronauţii americani se vor întoarce pe suprafaţa Lunii înainte de încheierea mandatului meu", a repetat vineri preşedintele Donald Trump.
Numeroşi experţi şi-au exprimat însă îngrijorările legate de fezabilitatea unui astfel de demers, în contextul în care modulele de alunizare sunt încă în etapa de dezvoltare.
Or, orice întârziere acumulată în programul american Artemis ar spori riscul ca China, care are, la rândul său, ambiţia de a realiza un astfel de proiect, să devanseze Statele Unite în cursa de cucerire a Lunii.
