Administrația președintelui american Donald Trump încearcă să obțină reluarea livrărilor de gaze naturale rusești către Europa, prin conductele care traversează Ucraina, ca parte a unui posibil acord între Moscova și Kiev pentru încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Potrivit The Wall Street Journal, planul prevede implicarea unor intermediari americani în comercializarea gazelor, ceea ce ar putea aduce profituri investitorilor din SUA. Inițiativa întâmpină însă opoziția oficialilor europeni, în condițiile în care Uniunea Europeană a decis eliminarea treptată a importurilor de gaze din Rusia.
Washingtonul promovează reluarea exporturilor rusești de gaze naturale către Europa, folosind infrastructura de transport care traversează teritoriul ucrainean, potrivit unor oficiali americani, europeni și ucraineni citați de The Wall Street Journal.
Propunerea face parte din negocierile pentru un posibil armistițiu energetic între Rusia și Ucraina, înaintea sezonului rece. Discuțiile au loc în contextul în care Moscova continuă atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, în timp ce Kievul vizează rafinării și alte instalații energetice de pe teritoriul rus.
Planul ar fi fost prezentat în luna septembrie de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff, în timpul deplasărilor efectuate la Moscova și Kiev.
Potrivit publicației americane, gazele rusești ar urma să fie comercializate prin intermediul unei companii din Statele Unite, într-o formulă despre care negociatorii consideră că ar putea permite evitarea restricțiilor europene. Un asemenea mecanism ar putea genera oportunități comerciale importante pentru investitorii americani.
Cum ar funcționa planul administrației Trump
Oficialii americani consideră că perspectiva revenirii Rusiei pe piața europeană a gazelor ar putea reprezenta un stimulent economic suficient de important pentru ca președintele Vladimir Putin să accepte încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice.
În același timp, Ucraina ar putea beneficia de reluarea încasărilor din taxele de tranzit, într-un moment în care economia țării este puternic afectată de război.
O altă componentă a propunerii vizează administrarea veniturilor obținute de Rusia din vânzarea gazelor. Casa Albă ar fi propus ca acestea să fie depuse într-un cont escrow, administrat într-o jurisdicție terță.
Scopul declarat al mecanismului ar fi împiedicarea Kremlinului să utilizeze imediat fondurile pentru finanțarea operațiunilor militare.
Nu este clar însă cine ar administra banii, în ce condiții ar putea fi deblocați și dacă o asemenea formulă ar respecta legislația europeană.
Potrivit WSJ, Washingtonul a încercat să prezinte propunerea liderilor europeni inclusiv ca pe o posibilă soluție pentru reducerea prețurilor la energie.
Uniunea Europeană se opune revenirii la gazele rusești
Inițiativa administrației Trump intră în contradicție cu strategia energetică adoptată de Uniunea Europeană după invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022.
În ianuarie 2026, UE a aprobat un regulament care stabilește eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale rusești, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL).
Conform calendarului european, interdicția completă asupra importurilor de GNL din Rusia urmează să intre în vigoare la începutul anului 2027, iar importurile prin conducte vor fi eliminate cel târziu în noiembrie 2027, cu termene mai apropiate pentru anumite categorii de contracte.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a declarat în octombrie că interdicția ar trebui să rămână permanentă, inclusiv în eventualitatea încheierii unui acord de pace cu Rusia.
Mai mulți oficiali europeni citați de WSJ resping posibilitatea revenirii la dependența energetică de Moscova, considerând că aceasta ar contraveni obiectivelor de securitate ale Uniunii Europene.
Administrația americană ar miza însă pe faptul că presiunile economice și costurile ridicate ale energiei ar putea determina unele guverne europene să își reconsidere poziția.
Donald Trump își schimbă abordarea față de gazele rusești
Propunerea reprezintă o schimbare importantă față de politica promovată de Donald Trump în timpul primului său mandat la Casa Albă.
La acea vreme, liderul american critica Germania pentru susținerea proiectului Nord Stream 2 și avertiza că dependența de gazele rusești ar putea vulnerabiliza Berlinul în relația cu Moscova.
În 2019, administrația Trump a impus sancțiuni împotriva proiectului Nord Stream 2.
În prezent, oficialii americani implicați în negocieri consideră că relațiile energetice dintre Rusia și Europa ar putea deveni o componentă a unui acord mai amplu de securitate.
Potrivit The Wall Street Journal, Washingtonul analizează inclusiv posibilitatea redeschiderii, pe termen lung, a infrastructurii Nord Stream.
Gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au fost grav avariate în urma exploziilor produse în Marea Baltică, în septembrie 2022. Repunerea lor în funcțiune ar necesita lucrări importante, dar și depășirea unor obstacole politice și juridice.
În schimb, conductele care traversează Ucraina ar putea permite reluarea mai rapidă a livrărilor, în cazul în care părțile implicate ar ajunge la un acord.
Tranzitul gazelor rusești prin Ucraina a fost oprit la 1 ianuarie 2025, după expirarea contractului dintre Gazprom și operatorul ucrainean. Autoritățile de la Kiev au refuzat prelungirea înțelegerii.
Criza energetică provocată de războiul din Iran pune presiune pe Europa
Inițiativa americană apare într-un context complicat pentru piețele internaționale de energie, afectate de conflictul din Iran.
Războiul a perturbat livrările din Golful Persic, inclusiv exporturile de gaze naturale lichefiate din Qatar, contribuind la creșterea prețurilor.
Potrivit cifrelor citate de WSJ, Europa a suportat costuri energetice suplimentare de aproximativ 100 de miliarde de euro ca urmare a conflictului din Iran.
În același timp, depozitele europene de gaze sunt umplute în proporție de aproximativ 75%, sub media sezonieră înregistrată în ultimii nouă ani.
Înaintea invaziei ruse din 2022, Rusia asigura aproximativ 45% din necesarul de gaze al Europei. Ulterior, această pondere a scăzut la aproximativ 11%, în timp ce gazele naturale lichefiate provenite din Statele Unite au ajuns să reprezinte circa 30% din consumul european.
Cu toate acestea, gazele rusești continuă să ajungă în anumite state europene prin importuri de GNL și prin gazoductul TurkStream, inclusiv în Ungaria și Slovacia.
Ce impact ar putea avea reluarea livrărilor de gaze rusești asupra României
România nu avea contracte directe de furnizare cu Gazprom la momentul opririi tranzitului prin Ucraina, în ianuarie 2025. Autoritățile române au precizat atunci că întreruperea fluxurilor nu afectează direct securitatea aprovizionării naționale.
Cu toate acestea, un eventual acord privind reluarea exporturilor rusești ar putea influența indirect piața energetică din România.
Reintroducerea unor volume importante de gaze în rețeaua de transport care traversează Ucraina, Slovacia și Austria ar putea modifica prețurile de referință de pe piețele europene, cu efecte asupra costurilor de achiziție și tranzacționare din regiune.
De asemenea, revenirea gazelor rusești ar putea schimba condițiile comerciale pentru producătorii europeni, inclusiv cei din România, într-o perioadă în care țara se pregătește să își majoreze producția odată cu exploatarea zăcămintelor din proiectul Neptun Deep, din Marea Neagră.
Un eventual efect asupra facturilor plătite de consumatorii români ar depinde însă de prețurile efective ale gazelor, de contractele de furnizare și de reglementările aplicabile pe piața internă.
Deocamdată, inițiativa administrației Trump rămâne o propunere aflată în discuție, iar opoziția europeană, restricțiile legislative și lipsa unui acord între Rusia și Ucraina reprezintă obstacole importante în calea implementării sale.
