Preşedintele american Donald Trump s-a exprimat marţi evaziv faţă de angajamentul său de a respecta articolul 5 din Tratatul NATO, care stabileşte principiul apărării colective în cazul unui atac asupra unui stat membru, deşi membrii Alianţei, cu excepţia Spaniei, au acceptat cererea sa de a-şi creşte bugetele apărării, relatează agenţiile AFP şi EFE.
Întrebat la bordul avionului prezidenţial Air Force One, în drum spre summitul NATO ce are loc la Haga, asupra hotărârii sale de a aplica articolul 5, Trump a răspuns: "Depinde ce definiţie îi daţi. Sunt mai multe moduri de a interpreta articolul 5". "Sunt angajat să salvez vieţi şi securitatea şi vă voi da o definiţie exactă când ajung" la summit, a completat preşedintele american, potrivit Agerpres.
El le-a cerut anterior statelor NATO să-şi crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB, nici acesta atins de 9 din cele 32 de state membre ale Alianţei, ameninţând că altfel Statele Unite nu-i vor apăra pe cei "rău-platnici".
Statele membre ale NATO, reunite acum la un summit la Haga, şi-au dat acordul asupra creşterii treptate a cheltuielilor de securitate astfel încât să atingă procentul de 5% din PIB până în anul 2035, procent defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiţii în sectoare conexe, precum infrastructura, apărarea cibernetică etc.
Spania, care a estimat că alocarea a 5% din PIB pentru apărare ar fi "disproporţionată, nenecesară" şi incompatibilă cu asigurarea prestaţiilor sociale, a obţinut o excepţie şi s-a angajat să aloce apărării 2,1% din PIB, "nici mai mult, nici mai puţin", potrivit premierului socialist spaniol Pedro Sanchez. În declaraţia dată presei la bordul Air Force One, Trump a criticat Spania pentru refuzul de a-şi creşte cheltuielile pentru înarmare şi a spus despre această ţară că "a devenit o problemă".
NATO, în pragul unei crize istorice
Alianța Nord-Atlantică trece prin cea mai periculoasă criză din ultimii 75 de ani și este în pragul colapsului după realegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA și atacurile antieuropene ale administrației sale, informează agenţia Bloomberg într-un articol analitic dedicat crizei din interiorul NATO. "Președintele Trump a ridicat scepticismul american față de NATO la un nou nivel fundamental" - se afirmă în materialul profesorului Hal Brands, scrie Rador.
Acesta subliniază că alarma din cadrul Alianței a crescut după discursul ofensiv al vicepreședintelui american J.D. Vance de la München, care a fost însoțit de o răcire bruscă a relațiilor cu aliații europeni. Potrivit publicației citate, NATO s-a confruntat deja cu divizări - din cauza crizei din jurul Canalului Suez, a războiului din Irak și a refuzului Franței de a participa la comanda militară. Totuşi, situația actuală este cea mai apropiată de colaps din întreaga istorie de 75 de ani a Alianței.
"NATO se confruntă în prezent cu patru crize simultan: de securitate - din cauza războiului din Ucraina, de pregătire - din cauza declinului armatelor europene, a priorităților strategice - din cauza orientării SUA către Asia și de încredere - exacerbată de acțiunile lui Trump" - scrie Bloomberg. În același timp, Trump însuși poate distruge alianța fără a o părăsi oficial - este suficient să distrugă încrederea, să reducă prezența SUA în Europa și să submineze coeziunea strategică. Un astfel de scenariu, potrivit autorilor articolului, va duce la o slăbire a Europei, la creșterea forțelor autoritare și la riscul unor noi conflicte armate pe continent.
Cu toate acestea, așa cum subliniază agenția, există şi o variantă mai pozitivă: reformatarea alianței transatlantice în noi condiţii. Europenii își măresc cheltuielile pentru apărare, SUA mențin scutul nuclear și logistică militară, iar alianța își regândește sarcinile în secolul XXI. "Marea întrebare în anii următori este dacă Trump va fi de acord cu ceea ce au fost de acord predecesorii săi: că NATO, în ciuda tuturor problemelor sale, rămâne de o importanță vitală - atât pentru lume, cât și pentru Statele Unite însăși" - conchide Bloomberg.
Comentează