Premium
Premierul elen Alexis Tsipras nu vrea ca FMI sa participe la al treilea program de salvare a Greciei, în valoare de 86 de miliarde de euro, preferând ca responsabilitatea supravegherii adoptarii reformelor economice sa revina integral zonei euro, relateaza Financial Times, potrivit Mediafax.
Tsipras a afirmat într-un interviu acordat publicatiei ca a fost "nedumerit de atitudinea neconstructiva a Fondului în problemele fiscale si financiare" si a indicat ca FMI ar trebui sa decida la începutul anului viitor sa nu participe la al treilea program de sustinere, convenit în vara de Grecia cu zona euro.
"Credem ca dupa sase ani de administrare a unei crize extraordinare, Europa are capacitatea institutionala de a trata cu succes problemele din interiorul sau", a spus premierul elen.
Afirmatia lui Tsipras ar putea nemultumi guvernul german, care a insistat întotdeauna ca si FMI sa fie implicat.
Autoritatile de la Berlin apreciaza experienta FMI la fel de mult cum pune la îndoiala fermitatea Comisiei Europene, noteaza Financial Times.
Tsipras risca totodata sa nemultumeasca FMI, care este un sustinator puternic al restructurarii datoriei publice a Greciei, în timp ce Germania si alte tari din zona euro se opun cu tarie reducerii acestora, chiar daca premierul elen a apreciat sprijinul Fondului în aceasta privinta.
Tsipras a spus ca guvernul sau vrea sa aplice masurile prevazute în programul de sustinere, obiectivul fiind recâstigarea suveranitatii si renuntarea la monitorizarea din partea troicii creditorilor, formata din Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si FMI.
"Cu cât vom scapa mai repede de programul de salvare cu atât va fi mai bine pentru tara. Daca Grecia va finaliza prima evaluare din ianuarie, vom acoperi peste 70% din masurile fiscale si financiare din acord", a spus Tsipras.
Premierul si-a exprimat încrederea ca Grecia va ridica ultimele masuri de control al capitalului pâna în luna martie si va putea reveni la finantarea de pe pietele internationale înainte de sfârsitul anului 2016.
Guvernul condus de partidul Syriza a încheiat în iulie un al treilea program de sustinere financiara cu creditorii tarii, pentru a evita prabusirea sectorului bancar si iesirea din zona euro.
"Suntem de cinci ani într-un program de salvare. Este greu pentru o tara din UE sa îsi piarda suveranitatea o perioada atât de lunga. Pentru a o recâstiga si a scapa de controlul troicii, trebuie sa implementam acordul. Este greu, dar mai bine decât oricare alta solutie", a aratat Tsipras.
Succesul recapitalizarii celor mai mari banci din Grecia, cu participarea investitorilor privati, a marit sperantele ca economia elena va reveni la crestere în a doua jumatate a anului 2016.
Parlamentul de la Atena a aprobat bugetul pe 2016 si doua legi pentru reforma fiscala si reforma structurala, progrese apreciate de creditori.
Tsipras a recunoscut ca un al treilea pachet de masuri, care trebuie aprobat în ianuarie, include un pas dificil, reforma pensiilor.
Autoritatile din Grecia se opun solicitarii FMI de reducere a pensiilor, argumentând ca obiectivul anului viitor pentru reducerea deficitului fondului de pensii poate fi îndeplinit prin restrictionarea pensionarilor anticipate si gasirea unor reduceri alternative ale cheltuielilor.
Oficialii FMI sunt sceptici si în privinta estimarilor elene de suplimentare a veniturilor bugetare în 2016 si sunt îngrijorati ca obiectivul unei cresteri economice zero în 2015 ar putea fi prea optimist.
FMI a suspendat creditarea Greciei din cauza îngrijorarii legate de sustenabilitatea datoriei publice uriase, care ar urma sa depaseasca 190% din PIB în 2016.
Majoritatea statelor din zona euro resping reducerea valorii nominale a datoriilor Greciei, astfel ca trebuie gasite alte solutii, cum ar fi garantarea unui nivel scazut al dobânzilor si prelungirea termenelor de plata.
