DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Tudorel Toader, critici dure pentru raportul MCV, în scrisoarea către Timmermans: a identificat ERORI grave

Inquam Photos / Octav Ganea
Inquam Tudorel Toader

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, i-a transmis o scrisoare prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în care arată că noile recomandări din raportul MCV constituie o intervenție ”disproporționată” a Comisiei Europene în chestiunile de reglementare legală și constituțională ale autorităților române.

Citește și: Sondaj CURS - PSD continuă scăderea. ALDE și Pro România se consolidează, PNL e în ușoară revenire. USR și PLUS se mențin

Toader susține că în raportul MCV sunt măsuri considerate bune în raportul din 2012, dar apoi criticate de Comisia Europeană în 2018. De asemenea, ministrul Justiției susține că în raportul MCV vin 8 puncte noi, iar autoritățile din România nu înțeleg de unde aceste schimbări bruște. El arată că introducerea acestor 8 puncte noi poate fi interpretată ca o intervenție disproporționată în dreptul autorităților din România de a lua măsuri legale și constituționale.

De asemenea, Tudorel Toader îi explică lui Frans Timmermans că modificările aduse legilor justiției nu afectează cu nimic independența justiției din România.

În aceeași scrisoare, Tudorel Toader arată că nu vor fi respectate toate recomandările MCV, pentru că unele dintre ele contrazic decizii ale Curții Constituționale din România, iar acestea au prioritate față de recomandările Comisiei Europene.

CONSULTAȚI AICI SCRISOAREA LUI TUDOREL TOADER CĂTRE FRANS TIMMERMANS

”În privinţa ultimului Raport MCV, din noiembrie 2018, aş vrea să subliniez în primul rând că au fost făcute progrese importante în îndeplinirea recomandărilor iniţiale. Raportul recunoaşte unele dintre aceste progrese, dar nu în întregime.

Aşa cum ştiţi, în 2017 şi 2018, de când sunt ministru al Justiţiei, autorităţile române şi în special Ministerul Justiţiei au avut o cooperare constructivă şi loială cu instituţiile europene şi în special cu Comisia Europeană, în cadrul MCV. Eu personal am fost implicat în desfăşurarea celor trei misiuni de evaluare MCV şi voi proceda la fel şi în viitor. Dincolo de aceste aspecte, am fost surprinşi de tonul general al Raportului, de conţinutul său ca întreg, de cele 8 recomandări suplimentare şi, de asemenea, de faptul că observaţiile noastre, documentate şi trimise în avans în legătură cu raportul, nu au fost luate în considerare de Comisie. Această situaţie a lăsat loc unei dezbateri despre fluiditatea standardelor de evaluare folosite în cadrul MCV şi despre 'scopurile schimbătoare'. Comentariile noastre pe mrginea raportului, trimise Comisiei anterior publicării, sunt tehnice şi descriu complet aşteptările noastre şi progresul înregistrat, eliminând orice posibilitate de interpretare.

Am fost surprinşi de asemenea de inconsecvenţ evluării MCV în raport cu alte rapoarte MCV, de exemplu Raportul din 2012. Diferite aspecte care au fost evaluate pozitiv în 2012 au fost considerate negative în 2018. Merită menţionate neînţelegerile reflectate în raport cu privire la autoritatea ministrului Justiţiei de a exercita o acţiune disciplinară, când de fapt tot ce poate face este să sesizeze Inspecţia Judiciară cu privire la o situaţie. În 2012, Comisia a evaluat pozitiv amendamentele introduse prin Legea 24/2012 pentru completarea Legii 303/2004 şi Legii 317/2004, când ministrul Justiţiei a fost într-adevăr împuternicit să exercite acţiunea disciplinară împotriva oricărui magistrat, indiferent dacă era procuror sau judecător. În urma amendmentelor la legile justiţiei făcute în 2018 şi prin OUG 92/2018, atribuţiile ministrului Justiţiei în domeniul disciplinar au fost restrânse în mod semnificativ, acesta având doar dreptul de a sesiza Inspecţia Judiciară doar în privinţa procurorilor, nu şi a judecătorilor.

Comisia Europenă menţionează în Raportul MCV că legile justiţiei slăbesc independenţa sistemului judiciar. În opinia noastră, niciuna dintre aceste măsuri nu afectează independenţa justiţiei. De exemplu, cu privire la Secţia pentru investigareaa infracţiunilor din justiţie, caracterul constituţional a fost confirmat de Curtea Constituţională la punctul 25 şi următoarele din Decizia 33/2018. Alt exemplu este cel al răspunderii magistraţilor, măsură a cărei constituţionalitate a fost validată de Curte la punctul 72 şi următoarele din Decizia 417/2018. În aceeaşi manieră, pensionarea anticipată a fost amânată prin OUG 92/2018, cu posibilitatea de a fi eliminată complet cu ocazia dezbaterii în Parlament a legii de aprobare a OUG 92/2018. Aceeaşi OUG a revizuit motivele de revocare a membrilor CSM. Ultimele două aspecte au fost subliniate şi de Comisia de la Veneţia şi u fost rezolvate prin adoptarea de către Guvern a OUG 92/2018.

Măsurile legislative considerate constituţionale de Curte Constituţională nu pot afecta într-o manieră negativă independenţa justiţiei. Aceste măsuri se bucură de prezumţia de conformitate cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care ar putea fi invalidate doar de Curtea de la Strasbourg. Din nou, subliniem că în 2012, însăşi Comisia a recomandat specific respectarea deciziilor Curţii Constituţionale, în timp ce Raportul MCV din 2018 lasă loc de interpretare că Comisia ar putea sugera ignorarea sau chiar ar putea critica unele decizii ale Curţii Constituţionale.

Cu privire la cele 8 recomandări suplimentare introduse în Raportul MCV din 2018, în unele opinii, conţinutul şi tonul imperativ al acestor recomandări ar putea fi interpretat ca depăşind tratatele europene, fiind o interferenţă disproporţionată în exercitarea atribuţiilor legale şi constituţionale ale autorităţile române. Mai mult, în unele situaţii, implementarea recomandărilor suplimentare ar putea fi considerată o ignorare a deciziilor Curţii Constituţionale. Unele dintre aceste recomandări sunt imposibil de implementat în actualul context constituţional. Textul recomandărilor suplimentare contrazice îndemnul Comisiei care rezultă din restul Raportului, prin care autorităţile române sunt îndemnate să aibă o abordare echilibrată şi graduală, bazată pe analize, evaluări şi largi consultări.”, arată Tudorel Toader.

Scrisoarea lui Tudorel Toader vine ca urmare a faptului că  Frans Timmermans, i-a trimis joi, 24 ianuarie, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă legată de o posibilă ordonanţă de urgenţă care să introducă recursul în anulare. El şi-a exprimat îngrijorarea şi a solicitat clarificări cu privire la anumite chestiuni.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană urmăreşte ”îndeaproape” discuţia din România cu privire la o eventuală ordonanţă de urgenţă privind apelurile extraordinare pentru cauze penale în urma celor hotărâri recente ale Curţii Constituţionale.

”Comisia a luat act deja de prima hotărâre - completul de cinci judecători (8 noiembrie) - în ultimul său raport în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (CVM). Vă reamintesc că preşedintele Juncker a fost clar în problema unei eventuale amnistii în timpul recentei sale vizite la Bucureşti. Aşa cum a spus Comisia în repetate rânduri, este esenţial ca România să revină pe drumul cel bun în lupta împotriva corupţiei, să asigure o justiţie independentă şi să evite orice paşi înapoi”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.