Premium
Președintele Klaus Iohannis a respins propunerile ministrului Justiției pentru DNA, Parchetul General și DIICOT, printre acestea numărându-se și cea a Adinei Florea, nominalizată de Tudorel Toader în funcția de procuror-șef DNA.
Tudorel Toader îl acuză pe președinte că folosește dublul standard când semnează decretele de numire în funcție pentru magistrații de rand înalt, făcând referire la faptul că Iohannis a refuzat-o pe Adina Florea pentru motivul că nu are certificat de la CNSAS că nu a colaborat cu fosta securitate.
Citește și: Iohannis, noi respingeri! De data asta au fost propunerile lui Tudorel Toader
”Nu am fost foarte surprins de refuzul președintelui, dar sigur am fost surprins de motivarea, justificarea acestor respingeri. Președintele a vrut să meargă pe argumente de legalitate, că așa îi dă voie legea, dar, după părerea mea, le-a greșit și vă spun de ce anume. Pentru că a scris pe o pagină, nici pagina nu era toată ocupată, și în final spune că dosarul nu a avut între piesele lui acolo și solicitarea/răspunsul de la CNSAS precum că respectivii candidați nu au fost colaboratori ai fostei Securități. Obligația de verificare la CNSAS nu îi revine președintelui, potrivit unui articol din legea 303/2004 cu modificări, obligația revine chiar Consiliului Superior al Magistraturii, iar CNSAS ar trebui să răspundă în 15 zile, oricum declarația pe care magistrații o dau pe proprie răspundere că nu sunt și nu au fost. CNSAS poate trimite, ulterior, la președinte. Nu poți să reproșezi unuia ce a făcut sau ce nu a făcut altul. Cu foarte puțin timp în urmă, am propus procurorul-șef pentru DIICOT. Nu a întrebat președintele despre declarațiile de la CNSAS, că au fost sau nu au fost. Și atunci îți pui întrebarea: cum stăm cu egalitatea, cu același standard de verificare, evaluare? Sau folosim un dublu standard, adică unuia îi spui ”domnule, nu ai avut relațiile de la CNSAS că nu ai fost și nu ești colaborator”, iar pe unul îl treci fără nicio problemă. Care să fie explicația? Sigur că eu nu am de unde să o știu, dar același dublu standard, și este probabil o coincidență că nu mă gândesc la latceva, faptul că, la rândul lui, când eram în CSM, Secția de procurori, procurorul general, când l-am audiat pe candidatul pentru DIICOT nu a întrebat nimica, era foarte valoros, dovadă că au dat aviz favorabil, chiar dacă acel candidat avea pe secția de la Inspecția Judiciară o acțiune disciplinară. Când să vină vorba de alți candidați, nu numai că i-a întrebat procurorul general, dar chiar s-a pus el cu o zi înainte și le-a făcut sesizare la Inspecția Judiciară.
Citește și: Veste importantă! Un nou spital s-ar putea construi în acest oraș. Cine ar dori să îl construiască
Ni se repșoșează că facem ceea ce CSM ne cere. Așa cum s-a întâmpplat și cu legea pentru pensionarea magistraților la 20 de ani vechime. Ulterior, cine și-a exprimat preocupare? Exat cei care au propus soluția, CSM, Comisia de la Veneția, raportul MCV, președintele României. Ce a făcut Guvernul? A dat OUG pentru amânarea ei. Ce ne spune Comisia Europeană în MCV? Că situația nu e rezolvată. Sigur, nu e rezolvată definitiv, dar Guvernul a dus-o cu un an de zile mai încolo, a preîntâmpinat și a dat timp legiuitorului să o modifice sau să facă ce vrea.”, a declarat Tudorel Toader.
Întrebat ce va face mai departe, Toader a precizat: "În România sunt 2.600 de procurori care nu sunt toți pe lângă lege și Constituție. Avem un bazin din care să selectăm. Dar să vedem și după aceea vă comunic opțiunea. Tot o situație ipotetică. Vă răspund atunci când va fi cazul. Eu sunt lămurit, dar trebuie să se lămurească alții întâi. În sensul prevederilor din lege și Constituție".
"În conformitate cu dispozițiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare și, având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul justiției, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcție de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) și (12) din Legea nr. 303/2004", transmite Administrația Prezidențială.
Citește și: Un greu PSD lansează atomica după declarațiile lui Laufer la adresa lui Iohannis
Potrivit articolului 48, alineatul 10, din legea nr. 303/2004, modificată și publicată în Monitorul Oficial pe 15 octombrie 2018, "nu pot fi numiți în funcții de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au interes personal, ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitatea a atribuțiilor prevăzute de lege".
Alineatul 12 al aceluiași articol stipulează că "înainte de numirea în funcțiile de conducere, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică și comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea".
itește și: Probleme pentru acest fost campion mondial! De ce nu-i merge afacerea .
